In al doilea rand, unul din motivele cel mai des intalnite pentru care dosarele au fost refuzate de catre (sucursala de asigurari) este ca avizarea de dauna s-a facut cu intarziere (la 4 sau 5 rate restante). Paradoxal, nemultumiti au fost tot reprezentantii (BANCII), desi cunosc faptul ca aceasta situatie este una care indreptateste (sucursala de asigurari) sa refuze un anumit dosar. In cateva randuri, s-a constatat ca fisa de cont este incompleta, insa situatiile respective au fost remediate.
La nivel general (incluzand aici si creditele acordate prin Flanco, Altex etc.), ne confruntam cu urmatoarele probleme:
-    numerele de telefon ale debitorilor sunt fie nealocate sau false, fie apartin unor colegi sau fosti colegi de serviciu, respectiv unor vecini care niciodata nu si-au dat acordul ca numerele lor de telefon sa fie utilizate de catre debitori, ceea ce, de cele mai multe ori, provoaca din partea primilor reactii dintre cele mai neplacute; in cel mai bun caz, numerele de telefon sunt ale unor rude, care nu sunt deloc incantate la ideea de a lua legatura cu debitorii spre a le retransmite mesajele noastre.
-    foarte multi dintre debitori nu mai lucreaza la locurile de munca indicate in borderourile saptamanale cu restantieri; ba mai mult, marea majoritate dintre ei, chiar de o buna perioada de timp! (Aici ne mai intalnim cu reactii dure din partea unor angajatori, care sustin ca au anuntat de nenumarate ori, prin adrese scrise, fie banca, fie (sucursala de asigurari), ca debitorul in cauza nu mai este angajat la firma respectiva.);
-    restantierii nu mai locuiesc la adresa de domiciliu indicata in buletin, respectiv in cartea de identitate. Ne-am confruntat cu situatia in care vecinii ramaneau surprinsi ca suntem in cautarea unui debitor la o adresa ce nu mai era de actualitate de foarte multa vreme (de fapt, multi dintre cei care achizitioneaza bunuri in rate sau reusesc sa obtina un credit de consum profita la maximum si in mod constient de faptul ca adresa din buletin/carte de identitate nu mai este valabila, special pentru a fi cat mai greu gasiti sau pentru a nu fi gasiti deloc);
-    numerele de telefon ale angajatorilor din listele cu restantieri apartin, acum, altor angajatori (sau chiar unor persoane fizice, cazuri in care ne intalnim cu atitudini dintre cele mai ostile, intrucat telefoanele acestora “zbarnaie” intruna), ceea ce face aproape imposibila contactarea debitorilor;
-    in multe cazuri, desi apar pe listele cu restantieri, persoanele in cauza nu au fost niciodata cu intarzieri la plata ratelor, de unde si nemultumirile lor;
-    unii dintre restantierii care au fost contactati de catre noi pe telefoanele mobile isi inregistreaza numarul (sucursalei de asigurari) si nu mai raspund sau resping apelul la o noua incercare de a-i contacta;
-    numerele de telefon ale angajatorilor sunt, de fapt, numere de fax;
-    dintre debitorii care isi achita ratele restante in urma sesizarilor noastre, sunt unii care refuza sa ne ofere informatiile de pe chitante sau sa ni le trimita prin fax, motivand ca, din moment ce sunt inregistrati in calculator la magazin, toate aceste date ar trebui sa circule in mod automat intre magazin, banci si firma de asigurari, si nu sa fie sunati de fiecare in parte;
-    in unele cazuri (putine la numar), debitorii au decedat, iar rudele incearca sa se sustraga continuarii efectuarii platilor;
-    sunt unele unitati din judet care refuza sa ne ofere si cea mai mica informatie despre debitori;
-    unii dintre restantieri locuiesc si lucreaza in alt judet sau sunt plecati in strainatate.

Pentru a preintampina astfel de situatii, Sucursala vine cu urmatoarele propuneri:
-    la acordarea unui credit de consum sau la vanzarea unor bunuri cu efectuarea platii in rate, sa se verifice daca macar numerele de telefon furnizate catre magazin/banca (ar fi de preferat si adresa, dar probabil aceasta operatiune ar necesita prea mult timp) sunt reale, astfel incat sa existe macar o posibilitate de contact a cumparatorului/clientului;
-    sa se verifice daca angajatorul indicat este cel real;
-    furnizarea de catre banci a unor informatii conforme cu realitatea in ceea ce priveste persoanele trecute in borderourile cu restantieri, pentru a nu ne mai intalni cu situatii de genul celor in care debitorii ne spun ca sunt cu plata la zi si ca niciodata nu au fost in intarziere;
-    incercarea de obtinere, pe cat posibil, de cel putin a unui numar de telefon fix din partea cumparatorilor/clientilor, pentru a evita cazurile in care restantierii, recunoscand numarul de telefon al (sucursalei de asigurari), resping apelurile noastre catre telefoanele lor mobile sau nu raspund;
-    specificarea unor modalitati (mijloace, cai) prin care debitorii care isi achita ratele restante in urma sesizarilor noastre sa fie nevoiti sa ne ofere informatiile de care avem nevoie atunci cand le solicitam (serie si numar chitanta/factura/aviz de incasare, suma, data), pentru a nu fi confruntati cu refuzul (uneori zeflemitor) al acestora; (Ar fi de preferat ca aceste informatii sa circule on-line intre banci, magazine si firma de asigurari.);

Ar mai fi de spus ca respectica companie cheltuie pe chirii cea mai mare parte din total cheltuieli.

O parte dintre contracte au fost incheiate inainte de criza pe bani multi. In alte 3-4 situatii contractele au fost reziliate. In 2009 au fost altele incheiate, la pret cu 21% mai mic decat in 2008.

Prin urmare, avem asa: O parte din bani evident ca s-au dus in depozite. Click pe graficul din dreapta . Aici mare lucru nu e de comentat, probabil ca au fost luate in calcul randamentele din piata. Daca ne uitam peste investitiile in depozite din 2009, lucrurile arata mult diferit din cauza aceluiasi element: randamentul. In 2009 exitau banci care ofereau randamente mai mari, desi nu erau institutii de top dupa cota de piata. Dar, asta-i viata.

In 2011 probabil ca nici cotele de anul trecut nu vor ramane la fel, asa incat nu trebuie sa exersam mirari adanci si mari. In plus, Boc nu are nicio vina.

In stanga, aveti plasamentele in depozitele bancare din 2009. Repet, discutam despre medii. Dar cei din grafic sunt castigatorii campaniilor de atragere de bani.

Ca e Italo Romena sau Piraeus, care nu mai apar in 2010, asa este. Volksbank apare intre timp, semn ca remunera cu mare ambitie depozitele. Dar sa nu ramanem cantonati in asta.

Ce depozite au fost preferate? Pai cele la 3 luni sunt castigatoarele. Anul trecut erau cele la 6 luni, dar situatia s-a schimbat. Reamintesc si de aceasta data ca acest pot nu e o recomandare de investitii. Pur si simplu e o “fotografie” a investitiilor. In ce s-au dus majoritatea primelor de asigurare platite de dumneavoastra.

Multi se intreaba in ce se investeste pe Bursa. Ei, firmele de asigurari au echipe intregi de analisti financiari. Ei au decis asa: cei mai multi bani sa se duca pe equities. Al doilea loc, investitii internationale. In obligatiuni si actiuni pe pietele externe. Pe locul al treilea au stat bondurile.

Am sa prezint si investitiile detaliate pentru a va face o idee.

In Romania, actiunile cele mai des utilizate ca vehicule de investitii au fost actiunile bancare. SNP si BT. Apoi BRD si SIF 5, dar lista nu se opreste la acestea.

Desigur, e loc de discutat, interpretat si analizat.

Nu acesta e insa rolul meu aici, ci mai degraba unul doar de prezentator.

Acum, ca am stabilit toate acestea, as mai adauga doar graficul cu maturitatile depozitelor, cu care va ramasesem dator.

Spre deosebire de companiile de asigurari, cele de pensii private prefera depozitele constituite pe o luna, dar exista si depozite pe o zi sau (foarte rar) pe un an. Fireste, sunt cautate bancile care ofera recompensa cea mai buna pentru maturitatea pentru care se opteaza.

Obligatiunile de stat “inghit” (la firmele de penii private)  de ordinul a multor zeci de milioane de lei (insemnand zeci de milioane de euro). Aici prea multe nu sunt de spus, toti stim ce sunt acelea si ce randamente aduc ele.

In cazul obligatiunilor corporatiste, actiunile preferate sunt cele ale bancilor.

Sintetizat, investitiile stau cam asa, in cazul firmelor de pensii private:

La cele de asigurari, diferentele sunt mari. Voi reveni

Sunt convins ca nu prea ai cum sa te impotrivesti furturilor (daca cineva vrea sa te fura, tot o face) dar poate ca un criteriu de selectie al oamenilor cu care se lucreaza in piata ar fi un instrument util. O mostra o aveti in imaginea alaturata, dar discutam de sute de asemenea cazuri  pe care nu le pot oferi din motive de spatiu pur si simplu. Am facut doar o captura cu primele pozitii

Al doilea lucru care tine si el de calitatea oamenilor se vede in calitatea masinilor date in leasing si recuperate din cauza neplatii ratelor. Masini incendiate, lovite, cu piese lipsa, mai nimic din ceea ce poate sugera imaginatia cuiva nu e ocolit.

Vezi aici cum arata o asemenea lista

Am sa iau o firma de asigurari-nu dintre cele mai mari- fara actionariat local. Zilele urmatoare am sa revin cu salariile dintr-o banca de top10. Ideea nu e sa spunem aici daca salariile sunt mari sau mici, cu pur si simplu sa dam un reper. Probabil ca oamenii aia isi merita banii, nu e rolul meu sa ii judec.

Asadar, se da o firma de asigurari de talie medie.  Mai jos, doua mostre de fluturasi de salarii:

Un reinsurance manager a luat mai putin cu circa 2000 de lei, adica in jurul a 19.000 de lei. Iata fluturasul de salariu

Interesant este ca in aceasta firma de asigurari, criza izbucnita in 2008 a dus la urcarea in februarie si aprilie 2009  a veniturilor salariale. Evolutia cheltuielilor cu salariile a fost cam asa:

Date anterioare sunt mai putin relevante.

Nu spun ca sun nici mari si nici mici. Spun ca doar pe aici sunt ca nivel. Exista in zona asigurarilor si a fondurilor de pensii administrate privat si venituri lunare de 34.000 de lei. La polul opus, cei mai mici din industrie castiga 1800-2000 de lei

O banca a constatat in urma auditului intern ca normele interne sunt inculcate nonsalant. Treburile au mers pana intr-acolo incat o femeie care nu avea drept de semnatura si isi vanduse in urma cu cateva luni participatia in firma pe care o detinuse, a retras 70.000 de lei de la o sucursala din Pitesti. Fara nicio problema, a scos banul si a plecat.

Tot o auditare interna a descoperit ca o alta firma a virat 500.000 de lei in numele unei persoane, la solicitarea acelei persoane, desi aceasta nu avea nicio calitate in firma. E ca si cum m-as duce eu la banca si as cere un transfer de vreun milion de dolari din contul Coca Cola, iar functionarul bancar ar opera tranzactia.

Un fost angajat model al unei banci, premiat pentru performante a fost dat afara pe motiv de reduceri de personal. Tipul era coleg de birou cu nepoata unuia din directorii din staff, fatuca pastrandu-si bineinteles postul. Omul a dat banca in judecata si a castigat. Acum banca (e din top5 ca sa nu zic top 3) trebuie sa ii dea circa jumatate de milion de euro salarii restante plus penalitati. Bineinteles, bancherii au fost obligati sa il reangajeze, dar omul nostru nu mai vrea sa auda de ei.

Tot un audit la o banca (top 10 de data asta) a descoperit ca operatiunile derulate prin Luxemburg depaseau un anume plafon. Existau linii de business unde ponderea off-shore-ului depasea 90%. Externalizare externalizare, dar nici chiar asa….

O firma de asigurari de pe langa o banca mica a interpretat piesa “Cand s-o-mpartit bonusu`” intr-o maniera proprie. Desi performantele sunt modeste, bonusurile sefilor urcau la peste 60.000 de lei. Poate de aia e nevoie de neshte reglementari si pe la noi…(click pe foto)

Ca veni vorba de asigurari, un cititor m-a intrebat daca stiu cum sunt defalcate cheltuielile unui fond de pensii. Luati de cititi de aici

“Urmare unui chestionar studiu de “mystery shopping” aplicat la ….. a relevat faptul ca  sucursalele prin personalul care activeaza in ele arata insuficienta politete, mediu de lucru slab profesionist, comunicare nepotrivita si mai ales caracter invechit.

-analiza efectuata la o sucursala a aratat ca service-ul “x” avea semnata o conventie care stipula practicarea de preturi de pana la 73% mai mari decat alte serviceuri auto. De retinut ca acest service avea cea mai mare cifra de afaceri cu noi , avand o cifra de afaceri de peste eur 600.000 numai la reparatii auto.

- la o sucursala , am descoperit ca un intermediar , aparent apropiat de directorul adjunct, a incheiat mai multe contracte cu valori mari-global.dupa 1-2 luni primele nu s-au mai platit, iar intermediarul trebuia sa returneze catre … suma de ron 13.154, ca beneficii necuvenite.

• Compania noastra … a platit peste ron 100.000 aceluiasi intermediar, reprezentand comisioane pentru diferite contracte incheiate. Din motive ciudate si greu de acceptat , nu s-au recuperat decat ron 6.300 de la acelasi intermediar. Concluzia: … am devenit peste noapte “bancheri” si ofera finantari cu dobanda zero acestui intermediar

• verificarea tuturor facturilor lunare atenta poate reduce cheltuielile. Sucursala a platit ron 12.000 la un avocat extern. Suma prevedea plata a 1000 ron/luna dar fara obligatii referitor la munca desfasurata.

• managementul incorect de lichiditati este dat de colectarea tarzie a primelor de la persoanele/companiile care au legaturi stranse incorecte cu managementul sucursalei.

• o masura simpla este verificarea situatiei in cazul bonusului/premiului pentru asigurarea de viata  care trebuie returnat daca clientul inceteaza plata primelor dupa 1 an.

• scenariul tipic de frauda in cazul politei rca este atunci cand proprietarul masini isi aranjeaza accidentul. deoarece accidentul este “planificat”, proprietarul masinii va verifica ex-ante sa se asigure ca masina va fi reparata rapid. Bineinteles ca va cauta sa implice inspectori de dauna care are “relatii” la service-uri auto.

• in paralel inspectorul de dauna se poate sa beneficieze ca si compensatie de niste “beneficii “ilegale in schimbul directionarii clientului la acest service auto

• o concentrare a cazurilor unui inspector de daune la unul sau doua service-uri auto este posibila in localitatile relativ mici, cu numar redus de service de reparatii auto.

se va investiga obligatoriu daca:

• inspectorul de daune poate intentionat sa lase falsa impresie ca exista doar cateva serviceuri; astfel, deseori, localitatile relativ mici faciliteaza “sansa” unei relatii foarte apropiate la o sucursala

-pentru dosarele cu valoarea mai mica de ron 4,000 utilizarea sitemului electronic de evaluare nu este eficient ca si cost

•un scenariu relativ comun de incercare de frauda este reparatia in regie proprie dar clientul solicita ca valoarea pieselor/materialelor acordate sa fie la pret de factura/magazin.

• incercarile de frauda pot fi prevenite prin vizite neanuntate si cat mai dese la service-urile auto.

• cresterea  vizitelor ad hoc se vor organiza la service-urile care au o frecventa mai mare a afacerilor cu noi, si mai ales la cele unde in trecut s-au identificat incercari de frauda iar contractul nu a fost reziliat.

• se cere implementarea de reguli de baza referitor la curatenie, a peretilor, tavanului sau podelei. Asigurati-va ca peretii au signalistica aprobata in acest sens. Asigurati-va ca birourile nu arata dezordonat sau miros.

• invatati imediat forta de vanzare prezenta la receptie sa spuna buna ziua, numele meu este…., sa zambeasca , si mai ales sa ofere un scaun invitand clientul sa se prezinte si in acelasi timp sa ia loc si sa spuna ce doreste.

•multi agenti asigurare persoane fizice au cunostinte limitate despre produsele non-rca/auto

• in loc de a se face frecvent training cu agentii, inspectorii prefera sa le faca munca acestora : efectuare calcule, incheierea contractului completarea contractului si a altor documente .

• training teoretic si seminar practic sa alterneze. tehnici moderne de discutii: sesiuni interactive-nu monolog-si utilizare mijloace electronice

• o alta masura este aceea de a include in contractul de service solicitarea ca dupa reparatie auto trebuie fotografiat impreuna cu piesele care au fost inlocuite. aceste foto trebuie trimise la … pe email ca si conditie pentru aprobarea platii.

• posibilitatea ca piesele inlocuite sa fie aratate oricand clientului sau sa fie depuse intr-un sac si dupa o saptamana depuse la deseuri daca nu sunt solicitate ptr verificare

•arhivarea dezordonata a fotografiilor genereaza dificultati la momentul procesarii daunelor si afecteaza calitatea procesului.

• fotografiile de negasit sau nepotrivite intarzie procesul de despagubire.fotografiile cheie lipsa pot aduce prejudicii foarte mari si atrage raspunderea celor implicati.

masuri de implementare

• o arhivare centralizata a fotografiilor trebuie urgent creata. o solutie  recomandata este sa se creeze un singur fisier pe un singur calculator, iar celelalte pc-uri prin reteaua sucursalei sa acceseze calculatorul utilizat pentru arhiva .

• implementarea procedurii clare de arhivare (inclusiv instructiuni de salvare) sa se comunice la toti cei implicati de la vanzari si daune.

• managerul de daune trebuie sa aiba acces rapid la aceste fotografii pentru a utiliza rezolutia si culoarea fotografiei la procesul de despagubire in loc de fotografiile pe hartie care nu sunt clare

• la o sucursala fotografiile cu inspectia de risc dinaintea incheierii contractului si cu inspectia la momentul daunei au fost arhivate pe mai multe pc-uri, cu diferite standarde si in mai multe fisiere arhiva.

Departament Anti-Frauda al …

Nereguli constatate in urma verificarilor efectuate la  Sucursala Municipiului Bucuresti:

1. Achitarea politelor cu prime incasate inainte de data emiterii acestora (ex: polita din 2010 achitata cu prima incasata in 2005);
2. Dezachitarea primelor de asigurare de pe politele expirate;
3. Achitarea primelor de asigurare pe polite deja expirate;
4. Inregistrarea ca suma neelucidata a primelor depuse la casierie de catre agenti si efectuarea achitarii la 6 luni dupa incasare (polite neintroduse);
5. Restituirea integrala a primelor de asigurare pe polite de bunuri, fara retinerea primelor aferente perioadei de expirate, conform Normelor metodologice;

1. Generarea deconturilor de comisioane pentru agenti reziliati si plata acestora dupa rezilierea contractului;
2. Efectuarea platii comisioanelor aferente agentilor reziliati in conturile unor alti agenti;
3. Intocmirea dispozitiilor de plata pentru comisioanele achitate prin banca;
4. Arhivarea borderourilor emise de catre agenti nu se face in ordinea cronologica a datei;

Propuneri  – modificare drepturi de operare…:

1. Restrictionarea dreptului de achitare/dezachitare de prime  pentru politele a caror perioada de valabilitate a expirat;
2. Restrictionarea dreptului de operare a restituirilor de prime pe politele a caror valabilitatea a expirat;
3. Restrictionarea dreptului de operare a restituirilor de prime pentru sume mai mari decat cele stabilite conform conditiilor de asigurare/normelor CSA;
4. Interzicerea dreptului de achitare a politelor de asigurare cu prime incasate anterior  datei emiterii politei;
5. Restrictionarea dreptului de a genera deconturi de comisioane pentru agentii cu rol inchis in CRM;

Propuneri de modificare aplicatie …:

1. Achitarile/dezachitarile pe polita sa creeze o noua versiune.

Propuneri modificare rapoarte in programul de Contabilitate:

1. Raportul “Rulaje conturi” sa evidentieze toate inregistrarile efectuate pe un repartitor in cursul anului, indiferent de data primei inregistrari pe contul respectiv;
2. La generarea Notelor Contabile din … Insurance – Contabilitate Operativ privind alocarea primelor (rulaj cont “Creditori Clienti Prime” -  46220501) sa apara explicatii referitoare la documentul si data incasarii primei.

1. Deficiente privind colectarea si depunerea sumelor incasate de la clienti

-          incasarea de catre mandatari/angajati a primelor de asigurare de la clienti si nedepunerea lor in contul politelor de asigurare. O mare parte din primele de asigurare au fost incasate  fara a se emite chitanta clientului;

-          folosirea chitantei albastre pentru completarea ulterioara a datelor lipsa de pe exemplarele rosii ale chitantelor ;

-          incasarea primelor de la clienti in baza calculatiei, fara a se emite polita si fara a se depune banii in casierie;

-          nedepunerea primelor incasate de la clienti prin anularea doar a exemplarului rosu al chitantelor;

-          alocarea gresita a primelor de asigurare, fara a se respecta consemnarile din borderourile de depunere;

-          ratele de asigurare erau depuse de catre brokeri cu mari intarzieri sau la aparitia daunei;

2. Deficiente privind gestionarea documentelor cu regim special

-          chitante intocmite eronat de catre mandatari (lipsa datei, lipsa monedei de incasare, modificarea sau adaugarea ulterioara a datei cu pixul, adaugarea cu pixul a sumei pe exemplarul rosu al chitantei, adaugarea sau modoficarea cu pixul a numarului de contract pe exemplarul rosu al chitantei etc);

-          descarcarea unui numar foarte mare de chitante care nu aveau  inscrisa suma in litere;

-          angajatii cu atriburii de vanzare isi imprumutau in mod frecvent documente cu regim special;

-          eliberarea documentelor cu regim special numai pe baza de referat de necesitate si nu in baza bonurilor de consum;

-          depozitarea intr-un spatiu neadecvat a documentele cu regim special, fapt ce permite accesul oricarui angajat la aceste documente;

-          lipsa verificarilor gestionare periodice sau efectuarea acestora in conditii neconforme cu normele si circularele interne (verificarile gestionare se efectuau chiar si “telefonic”)

-          existenta minusurilor si plusurilor in gestiunea documentelor cu regim special.

3. Deficiente in operatiunile de casierie si contabilitate

-          incasarea primelor aferente politelor descarcate cu borderou de catre agenti/inspectori,  nedepunerea acestora in casierie si neoperarea politelor in programul informatic;

-          retragerea garantiilor agentilor reziliati in baza unor imputerniciri semnate in fals, in numele directorului de sucursala;

-          retragerea sumelor destinate valorii de rascumparare, in numele clientilor, fara plata efectiva a acestora catre titularii de drept. In acest sens, se intocmea o dispozitie de plata care era semnata in fals;

-          intocmirea dispozitiilor de plata in lei si operarea acestora in Registru de Casa in contul de euro;

-          retragerea sumelor datorate cu titlu de commision din casierie (ex: comisioanele generate automat pentru agenti cu contract reziliat);

-          plata dubla a comisioanelor, atat prin banca cat si prin casierie;

-          plata dubla a restituirilor de prima;

-          existenta minusurilor in casierie;

-          amplasarea casei de bani intr-un spatiu neadecvat, fiind posibil astfel accesul oricarui angajat la aceasta;

-          inregistrarea unui numar mare de plati prin casierie fara documente justificative;

4. Deficiente privind activitatea de prevenire si combatere a spalarii banilor

-          nu se aplica in mod corespunzator punctele 4.1.2 “cerinte minime pentru identificarea clientilor”, 4.1.3 “documente obligatorii de retinut la dosarul politei” si 4.1.5 “pastrarea documentelor pentru identificarea clientilor” din Circulara  385/22.06.2007 referitoare la “prevenirea si combaterea spalarii banilor”;

-          incasarea in numerar a sumelor mai mari de 10.000, respectiv 15.000 EUR (din data de 30.04.2008), si neraportatrea acestora catre Administratia Centrala.

5. Alte deficiente constatate

-          neinformarea clientilor cu privire la scadenta ratelor de prima;

-          neinformarea clientilor cu privire la situatia reala a contului politelor;

-           incheierea politelor de asigurare de viata/generale in numele clientilor fara acordul acestora;

-          Accesul tuturor angajatilor la Registrul si stampila de intrari-iesiri din cadrul sucursalelor;

-          Atribuirea de drepturi de utilizare si operare in programele informatice neconforme cu atributiile stabilite prin fisele de post;

b). transportul banilor ( numerar in Limita raspunderii
valuta) efectuat cu mijloace auto pe fiecare dauna:
de la:
– Suc. Cluj – B.R.D. la S.M.B.- B.R.D. 150.000 USD
– S.M.B.- B.R.D. la Aer. Otopeni 2.767.000 USD

c). transportul banilor ( numerar in
valuta) efectuat cu mijloace auto +
avion de la:
– Suc.Timis B.R.D. la S.M.B.- B.R.D. 500.000 USD
– Suc. Cluj – B.R.D. la S.M.B. – B.R.D.

4. Suma anuala (estimata) transportata:
a). 6.968.500 milioane lei
b). 97.200 mii USD
c). 16.416 mii USD

5. Cota de prima aunala:
a). 0,010 % aplicata la valoarea totala a banilor transportati;
b). 0,026 % aplicata la valoarea totala a banilor transportati;
c). 0,040 % aplicata la valoarea totala a banilor transportati;

6. Prima anuala estimata:
a). 696.850.000 lei
b). 25.272 USD
c). 4.925 USD
—————————————–
Total : 696.850.000 lei
30.197 USD

7. Modalitate de plata: Plata primei de asigurare se va face in 4 rate trimestriale
8. Clauze speciale: Valoarea totala a banilor transportati va fi declarata in scris de catre Asigurat Asiguratorului in termen de 20 zile de la sfarsitul perioadei asigurate.
In cazul in care, la sfarsitul perioadei de asigurare, volumul daunelor platite sau avizate este mai mic decat cel al primelor incasate, societatea va bonifica B.R.D. prin returnarea a 10 % din volumul primelor platite.

In cazul CEC, Anexa nr. 1 la polita nr.V 00624 se spune ca se asigura transportul banilor efectuat de sucursalele CEC cu mijloace auto intre unitatile CEC si sucursala din judet; intre sucursala CEC judeteana si Banca Nationala; intre sediile CEC si casieriile colectoare; dar si intre unitatile CEC din Bucuresti, SMB si Administratia Centralasau alte banci.
4. Suma anuala (estimata) transportata:
5.000.000 milioane lei

5. Cota de prima aunala:
0,016 % aplicata la valoarea totala a banilor transportati;

6. Prima anuala estimata:
800.000.000 lei

Sumele sunt la nivelul anului 1998.