Bancherii practica un limbaj dublu. In Comisie, Ghetea era lapte si miere. Bunescu- mai sigur pe el si mai dur. Oana Petrescu- de departe cea mai fina si ok ca vorbitor al comunitatii bancare.

Acum un an, Radu Ghetea nu voia sa lase contractele sa fie studiate acasa de clienti. Zicea sa nu incurajam negocierea contractelor de credit de consum, ca nu se practica nici in alte tari.” S-a creat aceasta psihoza printre banci, sa nu dea contractele din mana. Unele au platit consultanti pentru acele contracte si nu le-ar placea sa le vada in mana concurentei”.

De asemenea, azi a mai zis dl. presedinte Ghetea o tampenie, sanctionata de Mediafax. Ca acum 4-5 ani dobanzile in sistemul bancar erau de 40%. Erau pe dracu de 40%. Daca urcau la 15-16%  se cheama ca era mult. In fine.

Ca bancile nu somau clientii acum cateva saptamani sa vina sa semneze actele aditionale ca altfel raman contractele impuse de banca. Ba fix asta faceau d-le presedinte. Cred ca mai am in telefon sms-ul trimis in acest sens de o banca.

In plus, mi s-a pus sub ochi spre semnare un act aditional care  prevedea exact pe dos o prevedere a Directivei. Desigur, in favoarea bancii. Cand i-am atras atentia directorului de sucursala, stiti ce-a facut? Mi-a luat hartia, a zis ca e o eroare “de redactare” si a schimbat-o pe loc. Daca semnam, este ca eram fraier? Este!

Bunescu zice ca da, s-au facut greseli. Cateva sute, citez. Dar nu trebuie pentru astia cateva sute de clienti sa pedepsim toate bancile. Aici din jena nu mai comentez.

Tot din Ghetea citire. Ca ARB dispune de un juriu de onoare care poate merge pana la excluderea unui membru al ARB daca se dovedeste ca a gresit. Stiti cate cazuri a avut pe rol acest Juriu de Onoare de la infiintarea ARB? Niciunul. Am intrebat oficial si am primit raspuns oficial. Semn ca nu au existat situatii de natura incalcarii eticii in banci. Vorba unui amic de-al meu: Ma  leshi?

Vorbe mestesugite si pe alocuri, de prost gust. Bunescu a mai incercat sa repare situatia, dar nu a reusit. Oana Petrescu insa a fost admirabila. Bravo ei!

De partea cealalta, membrii Comisiei au subliniat un amanunt de bun simt. Ani de-a randul v-ati dat premii. Unele de milioane de euro. Pe motiv ca v-a mers bine. Ei, acum nu va mai merge atat de bine. Ba choiar o sa aveti pierderi. Din osanza stransa in toti anii in care se raportau profituri ciudat de mari, e loc si de acoperit pierderile astea.

Deplorabila, prestatia reprezentantului BNR. O doamna de la Directia Reglementare, emotionata si fara nerv. Nu comentez prestatia BNR in tot scandalul banci-Ordonanta 50. Spun doar ca reprezentanta in fata Comisiei, d-na Raducanescu a fost mult sub asteptari.

Membrii Comisiei au tras cat au putut in banci. Unii nu au ei insisi credite, dar au copiii lor. Stiu cel putin doua asemenea cazuri.

O penultima constatare. Asa cum bine zicea cineva, Ordonanta asta e cu dedicatie pentru avocati. “Cata vreme ai o lege neclara care te trimite catre un judecator care poate aprecia ce e corect si ce nu, inseamna ca avocatii castiga”. Corect.

Si o ultima constatare. Chiritoiu si presedintele ANPC au dreptate. Daca exista etica si morala, Ordonanta trebuie sa treaca asa cum a fost ea aprobata de senat. Daca nu, se cheama ca mocirla in care ne zbatem, fie si  imbracati in frac, e mediul nostru natural.

Ca sa fiu corect, iata mai jos si lista membrilor Comisiei de Buget din Camera, care au credite. Asta conform datelor afisate public.

Daniel Chitoiu- credit 100.000 euro de la BT

Adrian Henorel NIŢU- 20.000 euro Alpha Bank

Nicolae Bud- BCR- 13000 euro

Iuliu Nosa- Raiffeisen Bank, 35.000 euro

Mihai Aurel Dontu- 32.000 euro si 380.000 lei BCR, leasing si fan club vW

Adrian FLORESCU- BCR 24.000 de lei

Titi HOLBAN- 89.900 euro, nespecificat

LAKATOS Petru- 75.000 euro, BCR

Iulian Claudiu MANDA-30.000 euro, BT

Dan Mihai MARIAN- 54.000 euro

Eduard-Stelian MARTIN- RBS , 162.000 lei

Adrian-Miroslav MERKA- BCR, 59.000 euro

Constantin Severus MILITARU- CEC, 180.000 (nespecificata moneda)

Adrian MOCANU- 28.500 euro, BCR

Cătălin-Ioan NECHIFOR- Bancpos, 10.000 euro

Vasile POPEANGĂ- 25.000 euro de la Unicredit si BRD

Răzvan ŢUREA- 380.000 euro (Unicredit si ING)

Horea-Dorin UIOREANU- 53.000 euro (BT si BRD)

Total, circa 1,2 milioane de euro

Raspuns: Cazul I.A. domiciliată in oraselul X, strada Cutarescu ( nu pot sa dau toate datele) a cumparat intr-o luna decembrie, de Mos Nicolae, un telefon marca Y în valoare de 988,07 de la S.C.Flamingo Computers S.A. ” Am semnat un formular de contract de credit cu banca XXX în 3 exemplare la magazinul de unde am achiziţionat telefonul, iar ulterior am primit un contract care nu avea număr şi nu era semnat de bancă şi de subsemnata. La contractul mai sus menţionat a fost anexat un grafic de rambursare în care era precizată ca rată lunară suma de 20,58 lei în primele 3 luni, adică decembrie 2005, ianuarie şi februarie 2006. Pe restul perioadei până la 48 de luni era precizată rata lunară de 30,36 lei. Verbal mi s-a comunicat ca acesta este graficul de rambursare CORECT SI COMPLET (include toate comisioanele băncii).

Conform graficului primit aveam de plată total 1427,89 lei incluzînd şi comisioanele băncii. Până in momentul de faţă eu am achitat suma de 1535,5 lei, conform chitanţelor.  M-am deplasat la Banca XXX unde  o angajată mi-a comunicat că printre comisioanele pe care le percepe banca este şi un comision on-line pentru care mi-aş fi dat acordul. Menţionez faptul că  nu mi-am dat acordul nici scris şi nici măcar verbal pentru operaţiuni on line. Menţionez faptul că nu am primit contract semnat de toate persoanele implicate, graficul emis nu este semnat şi ştampilat şi nu am fost anunţată telefonic de nici o modificare a graficului” I.A. a dat banca in judecata si a castigat.  A fost acesta un abuz din partea bancii?

Cazul B.M. A dat o alta banca in judecata si a castigat. Instanta “Constată ca abuzivă clauza prevăzută la art. 5 litera e din Convenţia de credit nr. 0….51/09.06…., cu referire la secţiunea 3 pct. 3.12 din condiţiile generale ale convenţiei. Constată ca abuzivă decizia pârâtei de a modifica unilateral clauza din convenţie cu privire la prelungirea duratei de percepere a comisionului …. după data de 31.12…. Obligă pârâta la respectarea graficului de rambursare remis reclamanţilor. Obligă pârâta la plata sumei în cuantum de 5.000 Euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii, către fiecare reclamant. Erau de fapt vreo 20, dar cu acelasi capat de cerere.

Oamenii din banci mai au un argument care pare la o prima lectura, valid. Judecatorii nu au cunostinte bancare. Romania nu are tribunale specializate pe asemenea spete si prin urmare, interpretarea lor poate lasa in anumite cazuri, de dorit. Ca sa nu mai zic ca unii au si ei credite si se inscriu in curentul anti-banci, atat de la moda acum. Chiar eu am intrebat o prietena buna, judecatoare la o instanta in tara, de ce a dat o asemenea sentinta si mi-a spus ca s-a pus in pielea clientului, pentru ca si ea are credit. Adica au primat alte criterii, nu cele riguroase”, mi-a spus directorul unei directii dintr-o banca de top.

E drept ca nu avem Tribunale speciale si la fel de drept este ca judecatorii au si ei credite. Dar sa nu impartim amproasta lucrurile. Daca juristul/avocatul unei banci se simte nedreptatit de decizia unei instante, are cai de atac. Daca 3 instante iti spun ca ai gresit, inseamna ca nu neaparat toti 3 judecatorii sunt partinitori, ci s-ar putea ca problema sa fie in curtea ta.

Fara nicio legatura cu cele de mai sus, oare toti banii bagati ca lobby pentru a nu trece Ordonanta in forma ei actuala, nu ar fi fost mai eficient folositi pentru a incuraja educatia financiara a oamenilor? Asta ca sa inchei, ca mi se arde bunaciune de friptura de vita….:)

Maine, Comisia de buget, finante si banci a Camerei are pe ordinea de zi discutarea Ordonantei 50. Miza e mare.

Astazi, reprezentantii ARB au venit cu cateva propuneri de amendamente. Unele, legate de comisionul de rambursare anticipata. Altele, legate de celebra deja retroactivitate a aplicarii Ordonantei. Oficialii Ministerului au fost de parere ca unele prevederi ar putea fi “indulcite”.

Avocatii consultati de Hymerion.ro spun ca tehnic, acest lucru nu poate schimba destinul Ordonantei in Comisie. “Guvernul nu poate veni – prin vocea reprezentantilor sai- cu amendamente la propriul text de lege. Singura modalitate este ca propunerile ARB sa fie facute de membri ai Comisiei si votate de ceilalti colegi ai domniilor lor, lucru destul de greu de intamplat. Exista niste chestiuni procedurale care nu pot fi trecute usor” , a declarat un avocat pentru Hymerion.ro

Maine la 10 voi fi si eu la lucrarile Comisiei si voi incerca sa transmit punct cu punct pozitiile fiecarui membru in parte.

Presedintele ARB a declarat astazi ca nu exclude sa se adreseze Presedintelui pentru a nu promulga Ordonanta, in cazul in care ea trece de Camera (for decizional).

Scenariile posibile:

1. Ordonanta sa treaca de Camera, dar sa se intoarca de la promulgare dinspre Presedintie, impotriva unor prevederi fiind atat reprezentanti ai BNR cat si cei ai bancilor. Sanse de reusita sunt de 50-50

2. Ordonanta sa nu treaca de Camera. Sanse practice: 20%

3. Ordonanta sa treaca de Camera si sa fie ulterior promulgata: 70%

Partidele politice sunt acum toate de partea poporului si nu risca sa un protest al zecilor de mii de clienti nemultumiti. Din cate stiu, lobbyul facut de banci este si el foarte determinat, pierderile pe care le-ar aduce aplicarea Ordonantei fiind cifrate intre 600 si 800 de milioane de euro.

Una peste alta, vom afla marti ce decizie vor lua deputatii.

Prin 2007, in cadrul Programului Convergence a fost infiintat SPI Romania – un parteneriat public-privat infiintat de Banca Nationala si de Asociatia Romana a Bancilor impreuna cu Ministerul Economiei si Finantelor si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului.
Dintre proiectele SPI Romania pentru acelasi an ( 2007 ) pentru modernizarea sectorului bancar, era  infiintarea unui mediator bancar “ce va ajuta persoanele fizice sa primeasca servicii mai bune de la banci, realizarea de noi instrumente pentru dezvoltarea creditelor oferite de banci comunitatilor rurale, lansarea unei campanii nationale de educare financiara a consumatorilor, adoptarea unui sistem care permite clientilor sa aiba acces la credite in conditii mai avantajoase prin raportarea de informatie pozitiva cu privire la istoricul lor de creditare”. S-a mai auzit apoi ceva?

In 2009, s-a organizat o mare conferinta, tot a Bancii Mondiale, care facuse o diagnoza si cateva recomandari. Faceti-va Ombudsman. “Infiintarea institutiei Ombudsmanului bancar, dar si al unui birou in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) care sa dezvolte programe de informare cu privire la sectorul financiar ar fi foarte utile”, se arata in acele documente.

In Marea Britanie, in primul semestru din anul trecut,  Ombudsmanul a primit  69.841 de plangeri.  87 de plangeri dintr-o suta se refereau la 142 de societati financiare. Patru grupuri financiare adunau circa o treime din aceste plangeri. Lloyds Banking Group, Barclay`s, Royal Bank of Scotland si Abbey sunt campionii nemultumirilor, in aceasta ordine.
In Franta, intre oct 2008 si sept 2009, institutia Ombudsmanului a obligat bancile sa elibereze clientilor  1,4 miliarde de euro (destinate in principal IMM-urilor). In aceeasi perioada, numarul sesizarilor a fost de 16 270, in 64,4 % dintre cazuri solutia fiind data in favoarea companiilor. Potrivit institutiei, 7 162 de companii au putut sa isi continue activitatea, numarul locurilor de munca pastrate ridicandu`se la 148 272.

Ce spuneau in februarie 2009, reprezentantii Bancii Mondiale ?

• Atunci cand simti ca banca te nedreptateste, trebuie sa ai la cine sa te duci. Toate plangerile legate de banci ar trebui inregistrate, agregate, pentru a vedea care sunt tendintele. Daca nu cumva e un anume produs care creeaza probleme. Pentru Romania sugerez si infiintarea unui Avocat al Poporului, specializat pe probleme financiare. Nu costa mult, dar cladeste increderea consumatorilor. Oamenii nu stiu unde sa se duca, iar o asemenea institutie e necesara.

Ce spunea in februarie 2009 Radu Ghetea, presedinte CEC Bank si ARB?

• Una dintre discutiile cu ANPC e legata de cele 10 zile in care clientul poate citi contractul. Clientul nu uzeaza de acest drept. El zice “Da-mi repede sa semnez contractul, ca am de dat bani”, semneaza si pleaca.
• Haideti sa nu incurajam negocierea contractelor de credit de consum, ca nu se practica nici in alte tari.
• S-a creat aceasta psihoza printre banci, sa nu dea contractele din mana. Unele au platit consultanti pentru acele contracte si nu le-ar placea sa le vada in mana concurentei.
• In privinta Ombudsmanului, nu avem doritori. Trebuie sa avem mediatori bancari. In Romania exista cativa mediatori scoliti prin America, dar pe care nu-i cunoastem. Si atunci am pornit doua actiuni consecutive. Am lansat functionarilor bancari o invitatie sa vina la niste cursuri de mediere. Nu s-a inscris nimeni, insa

Ar fi prea mult ca isarescu sa`si puna in cap si bancherii si finantistii. Tactica de a`i imblanzi pe rand si apoi a le da cu tifla e mai veche. Sper sa nu fie cazul si la seful BNR…

…si iata declaratia din 2008 ”