Sunt foarte obosit, dar nu puteam sa nu scriu doua vorbe despre cum a fost. Totalmente altfel decat ma asteptam. Si in bine si in privinta unor exagerari. Pe foarte scurt, in localitatile pentru care s-au facut teledoane si s-a spus (pana si eu am inteles asta) ca oamenii au ramas fara nimic, lucrurile nu stau asa. Oamenii nu aveau nimic nici inainte de viituri. Pe larg despre asta, maine cand voi da si detaliile tehnice.
Am facut cadouri in numele celor care au facut posibil demersul nostru. Am mers cu cei de la Crucea Rosie Bacau, care ii au fisati pe cei mai saraci dintre saraci. Am ajutat acolo unde era cazul sa ajutam.
Oamenii sunt intr-adevar ca vai de ei. Dar repet, nu inundatiile i-au adus aici. Am sa explic maine ce si cum.
Deocamdata atasez niste fotografii:
Copiii familiei Vanturache (cei 5 ) au primit ghiozdane cu tot ce inseamna rechizite valabile pentru un an de zile. Caiete de toate tipurile, carioci, ustensile de toate felurile. Familia a mai primit multumita celor care au donat, cateva baxuri cu fasole, faina, zahar, ulei, conserve.
De regula, pe unde apaream (am fost in circa 4 sate) sareau oamenii pe noi.
Nu am cheltuit toti banii, urmand sa hotaram impreuna ce sa facem cu diferenta ramasa. Inca nu stiu exact despre ce suma e vorba (maine o sa fac calculele, ca acum sunt rupt de alergatura si oboseala) dar una dintre solutii ar fi sa ajutam din ce-a ramas cate o familie de amarati sau de batrani cu o suma de bani lunar. Ar mai fi varianta sa restituim elegant banii dar trebuie vazuta proportie sau sa ii utilizam in cadrul unei donatii. O sa va spun maine de ce nu am cheltuit tot.
Peste tot am fost insotit de colega mea Kaysha si de directorul Crucii Rosii Bacau- un om de o omenie exceptionala.
Ar mai fi de spus ca acum sunt extrem de obosit si ca maine voi da detaliile complete. In general, a fost bine. In particular, a fost si bine, dar si…..Am si zambit la povestile unor sateni (mai ales la povestea digului care a fost arat de sateni) dar am si vazut ce inseamna neputinta.
Maine vor fi mult mai multe de spus…
