Category Archives: Uncategorized

Tara lui Heidi si cea a lui “Hai, dii!” (măi Batore)

Posted on by
8

1. “Asta nu intelegem la noi. Cum sa fix intalnire la ora 10 si tu sa suni la ore 11 ca mai intarzii o inche una ora ca nu ai baut cafea la tine? Unde graba atata?, spune colegul  roman mie la telefon?”, imi marturiseste elvetianul vadit mirat. “Cazut recent la dumneavoastra Guvern, nu? In ziua acea trebuit semnat acord Romania donatie sute milioane swissfrancs. Nimeni nu semnat, nimeni nu interesat asteptam vedem ce urmeaza. Intarziere cateva luni la dumneavoastra dar nu intereseaza asta la Romania, mai adauga el privindu-ma in ochi.

Discutia e cu un om care are pe mana zeci de miliarde de euro-bani gratuiti, nu credite- si cu care am discutat in statia de tramvai din Berna. Omul circula cu tramvaiul desi, vorba cuiva, daca era un roman in aceeasi pozitie, sigur avea ante-mergatori si era intr-un X5 cu geamuri fumurii.”Fost Romania negociam ajutor SME ( IMM-n.m.DP). La Bucuresti vazut Mercedes si Porsche cata adunam USA si Europe la un loc. Eu vandut last year BMW cumparat Dacia Logan. Criza este, deci facem adjustements”, mai zice elvetianul.

Continue reading →

Interventiile “agresive” BNR in piata valutara. Cateva considerente non-isterice

Posted on by
1

De foarte multe ori, interventiile BNR in piata valutara sunt insotite de stiri asociate senzationalului. In realitate, sondajele BIS arata ca mai toate bancile centrale intervin periodic in piata valutara. Drept e ca interventiile se fac cu discretie si sunt invaluite (pana intr-un punct) de mister.  BNR (ca si celelalte banci centrale) nu publica decat cu maxima parcimonie date legate de asemenea gesturi. Cu toate acestea, cand dealerii bancilor comerciale vad pe ecrane un client care vinde sau cumpara o cantitate neobisnuita de valuta (sau lei), lucrurile par clare. “Batman” a intervenit iar printr-un client (de regula tot o banca comerciala) ca sa “regleze” piata. Cum se fac insa aceste interventii, cat costa ele si daca in final efectul e bun sau rau, cititi mai jos. Pana atunci sa spunem ca nu e nimic senzational in asemenea interventii (in ultima vreme BNR a intervenit de cateva ori, dar a spune ca a facut-o “agresiv” e usor exagerat. Agresiv comparativ cu ce?). E la fel de corect sa spunem ca interventiile in piata valutara din partea unei banci centrale distorsioneaza pretul “corect”, bazat pe cerere si oferta si poate da un semnal speculatorilor privind un anumit nivel de curs “protejat” de BNR (sau alta banca centrala).

Aici puteti vedea cele mai recente date ale Bancii Reglementelor Internationale cu privire la interventiile Bancilor straine pe piata valutara.

Mai intai cateva date:

Continue reading →

Muncitori, politicieni si PIB. Ce are Germania si nu avem noi?

Posted on by
5

Nu e vorba aici numai de Germania.Intrebarea fundamentala e simpla: De ce anumite state sunt mai bogate decat altele? Ce are Japonia si nu Romania de pilda? Ce determina de fapt, prosperitatea unei natiuni? Drept e, pana acum s-au incercat mai toate raspunsurile posibile- de la capital (vezi Marx), diviziunea muncii(Adam Smith), investitiile si economisirea ( la Harrod şi E. Domar), inovaţiile la Joseph Schumpeter, sau eficienta in care se combina factorii de producţie (la Solow). La Stiglitz conteaza raportul de „eficienţă” între Stat si Privat. Care sa fie pana la urma urmei explicatia?  Am uitat sa-l amintesc pe Jeffrey Sachs, cu a lui idee ca de fapt geografia este factorul decisiv pentru diferenţele naţionale în rata de creştere sau nivelul venitului. Cine are resurse naturale e bogat din nastere. Ceea ce, pana la un punct e valabil, dar la scara mondiala teoria nu se verifica.  Japonia e saraca dupa criteriul resurselor naturale iar energia sa industrială îşi are aproape în întregime sursa în import. Hong-Kong-ul nu are practic nici un fel de materii prime, foarte puţin sol fertil şi nici surse interne de energie. Totuşi, ambele sunt prospere. Venezuela insa  este una dintre ţările cu cele mai mari rezerve de petrol, iar Argentina are multe terenuri fertile şi alte resurse naturale importante. Abundenţa de resurse naturale nu reprezintă o condiţie necesară şi nici una suficientă pentru progresul economic.

Continue reading →

Diferente

Posted on by
5

Draga Jurnalule, sa stii ca sunt tare furios. Stii ca aseara am fost la crasma aia din centru si am cerut un whyskey si un suc fara zahar. N-aveau suc, mi-a adus barmanita doar spirtoasa. Suc mi-am cumparat de la buticul de langa. Cand a vazut ca vin cu suc “din afara”, barmanita s-o enervat si mi-o spus ca nu am voie sa consum decat de la ei din crasma. Pai, zic, daca nu aveti, cum sa consum? In fine, aia ca nu se poate, eu ii zic sa ia whiskeyul inapoi si sa imi dea o cafea simpla de 3-4 lei si o sa trag de ea 3 ore. Aia se inverzeste la fata, eu ma inrosesc la plamani. Eu nu vreau sa ma dau batut, ea nu vrea sa se dea nebatuta, in fine. Deci, Jurnalule, s-a ajuns la un compromis. Fata m-a rugat sa tin sticla de suc sub masa ca sa nu vaza ailalti clienti ca beau suc din ala, eu am acceptat si totul s-a stins intr-un virtual pupat Piata Endependenti.

Hamburg, seara, crasma. Am pofta de ceva dulce si intreb chelnerul daca au inghetata. Era septembrie, nu prea era vremea inghetatelor, dar aveam eu pata pusa pe dulcegaria cu pricina. Chelnerul, zambitor, imi spune ca nu au, dar ca imi poate face pe loc una. “Cam cu ce ati vrea sa fie?”, ma intreaba. Ii zic ca mi-ar placea cu banane, aroma de vanilie si topping de ciocolata. Chelnerul se inclina si pleaca. In 30 de minute vine cu o inghetata de-ti curgeau toate secretiile cavitatii bucale. Fix cu banane, arome de vanilie si toppingul cerut.

P.S. Ideea acestui post nu e ca stiu nemteste, cum s-ar putea crede…

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O crasma din centrul Bucurestiului,

De citit

Posted on by
Reply

Un studiu FMI publicat acum cateva minute despre legatura dintre recesiune si indatorarea gospodariilor. Sau despre cum unele Guverne puteau frana recesiunea..Sau despre…

Unexpected Chinese trade surplus

When Uncle Sam plays banker

Vor evita SUA recesiunea?

The real story of WikiLeaks and Sweden

Why Young Americans Are Driving So Much Less Than Their Parents

PS Multumesc celor care m-au votat la Roblogfest de am iesit al treilea la blogurile de jurnalist. In primul rand, felicitari celor care au iesit pe primele locuri! Meritau din plin!

Care clasa medie? Trei sferturi din companiile romanesti nou infiintate au o singura activitate si zero angajati. O treime dintre ele dispar dupa un an

Posted on by
Reply
Aproape toate firmele noi din Romania au un singur sediu. Proportia generala a noilor intreprinderi al caror sediu este locuinta managerului continua sa ramana inca extrem de mare. Aproape toate noile intreprinderi au un singur obiect de activitate. Proportia fondatorilor/managerilor noilor companii, cu varsta intre 40-44 de ani, are o crestere usoara- 2.8 p.p. fata de anul 2008, cea cu varsta mai mica de 30 de ani  are  o  descrestere  de  3.1  puncte  procentuale. Din anul 2001 nivelul primar si cel vocational reprezenta impreuna o pondere de 20%, cel gimnazial pana in 40%, iar nivelul liceal si universitar aproximativ 40%, in ultimii trei ani depasind 50%.
Vezi aici o analiza a noilor companii infiintate in Romania.

Cum arata pe valute rezervele valutare globale? Care moneda pierde din importanta si care castiga?

Posted on by
Reply

Datele sunt de la FMI. La nivel global, cea mai mare crestereo are categoria “alte monede”. Adica dolarul australian, cel canadian samd. Dintre “alte monede”, cea mai mare pondere o are “aussie”-ul,urmat de yuanul chinez. Dolarul australian devine incet incet o noua moneda de rezerva. Si yenul japonez creste, dar acolo e vorba de interventiile masive ale bancii Japoniei Surpiza vine din al doilea grafic, unde sunt reflectate rezervele economiilor dezvoltate. Dar mai intai primul grafic

Continue reading →

La Stat sau la privat, aceasta-i intrebarea

Posted on by
3

Cati angajati lucreaza la Stat si cati in privat? Ce salarii au ei si cati castiga peste 8000 de lei lunar? Care este numarul angajatilor din banci si asigurari care iau cele mai mari salarii? Am initiat un astfel de demers si, cu ajutorul Institutului National de Statistica, a obtinut cele mai recente informatii pe aceasta tema.  Repartizarea salariaţilor după salariile brute realizate arată că 7% din numărul salariaţilor au realizat sub şi la nivelul salariului minim pe economie, 54,8% dintre salariaţi au realizat salarii brute cuprinse între 601 şi 1500 lei, 27,2% între 1501 şi 3000 lei, 7,5% au realizat salarii brute între 3001 şi 5000 lei, iar 3,5 % au realizat salarii brute de peste 5000 lei.
Vezi in text cele mai relevante grafice si  studiul INS

Continuarea