Bula se muta din imobiliare in datorii ale Statelor. Dar Statele sunt fictiuni, iar fictiunile nu au bani. Bani au doar cetatenii si companiile. Sa dea ei, prin urmare, banii necesari salvarii tarilor care au salvat bancile care si-au salvat bonusurile si mizeriile sub pres. Cum dau cetatenii bani? Prin taieri de salarii si prin taxe ori impozite suplimentare. A-us-te-ri-ta-te.

Grecia e prima victima notabila. Sunt scoase la incalzire Spania, Italia, Portugalia. Tribunele sunt in delir. Miscarile de dreapta care reclama masuri de stanga cad in sondaje. Castiga partidele de stanga care vor masuri de dreapta. Se joaca trilioane si trilioane de dolari. Politicienii habar nu au de economie, economistii  nu vor sa faca politica. Bula speculativa numita datorii ale Statelor aduce cuiva  bani. Multi bani. Greciei i se da un Trabant si i se cere sa dea la scadenta un Mercedes.

Nu mai avem economisti cum era Keynes. Nu avem nici politicieni cum era Kohl sau Thatcher. Am avut un Trichet care nu prea voia reglementarea sectorului bancar. Sau un Sarkozy care se credea lider regional. Plus un Merkel inflexibil, bucuria speculatorilor.

Pana la urma, ce s-a schimbat in bine? S-au redus produsele derivative, frumos ambalate dar care ticaie? Nu prea.

S-a schimbat cumva modelul de crestere? Sa fim seriosi. Poate modelul de crestere negativa, in cel mai bun caz.

Stiu ca ma repet, dar rolul bancilor centrale, de cand au aparut ele pe lume, asta a fost: sa finanteze Statele. Intre a lasa un sistem ciudat sa se ocupe de aceasta finantare si a prelua (chiar daca trebuie sa imi modific Statutul pentru asta) in propriile maini aceasta chestiune, prefer varianta b mic de mana. :)

Ca sa rezum, singurii oameni cu scaun la cap in acest moment sunt bancherii centrali. Politicienii par debili, pietele financiare vor continua sa intretina starea de ceatza si confuzie penbtru ca din asta isi fac banii, iar bancile comerciale sunt vai mama lor. Ar trebui ca bancile centrale sa iasa din imobilismul si discretia de gentlemani si sa purceada la lupta. Pana cand scaunul de la cap nu va ramane un simplu scaun. Medical punand problema.

PS Uitati-va la declaratiile lui Trichet de-a lungul crizei. In decembrie 2008 se felicita ca a adus prosperitate utilizatorilor de euro. Un an mai tarziu spunea ca nu activele toxice ale bancilor sunt problema  si ca a judeca coportamentul de uliu al bancilor e o abordare simplista. Mi-e greu sa cred ca un om o institutie cum e ECB nu a realizat pericolul care vine din lasarea lui Pustiulica nesupravegheat. In 2010, intrebat daca separarea activitatii bancilor europene dupa un model Glass Steagal ar fi ok, Trichet spune ca o asemenea separare ar ridica probleme complexe si ca o asemenea discutie e utila doar ca element de dezbatere.

Isteria cu care agentiile de stiri straine (si locale, uneori) trateaza problema te face sa nu mai gandesti limpede. Nu moneda euro e problema, ci constructia aflata la baza UEM. Asa cum zicea aici si Ionut Popescu,”Cand ni se pune in fata o oglinda care ne arata un chip neplacut, e de vina oglinda ! De ce oare tarile din jumatatea nordica a Europei nu au avut probleme cu euro si au numai cele din sud, despre care stie ca obisnuiesc sa ascunda murdaria sub pres? Daca ne doare ceva si mai tratam cu cate o aspirina sau un leac babesc, e ok…Daca facem o tomografie si vedem ca treaba e naspa, e de vina tomografia…Era mai bine sa nu stim ! Cam la fel e si cu euro.

Alta observatie. Dupa ce li se blocase conturile, teveristii deschisesera doua conturi la alte banci, potrivit dosarului fiscal de la ANAF. Fiscul s-a facut ca nu vede, lasandu-i in continuare sa opereze in speranta ca se va da o Ordonanta de stergere a datoriilor  (la fel ca la CFR) sau se vor lua masuri in directia achitarii datoriilor. In plus, deschiderea de alte conturi era problema TVR si a Curtii de Conturi, la o adica. Numai ca n-a nici OUG nu s-a dat si nici datoriile nu au fost achitate. Cum prescriptia se apropia cu pasi repezi, fiecare tabara a incercat sa isi salveze pielea. ANAF s-a spalat pe maini blocand conturile, iar TVR a izbucnit demn in plans.

Pentru cei care nu si-au luat medicamentele de memorie, aici aveti stenograma discutiilor din CA al TVR ( 29 nov. 2011)

“Doamna Mihaela Voicu : Sunt blocate, avem poprire de la ANAF.
Domnul Alexandru Mihai Lăzescu : Asta înseamnă că acolo nu se pot face plăţi decât de salarii şi la bugetul de stat. Singura bancă prin care relaţionăm cu terţii, este RBS. De asta ei, având în spate, cum am explicat, un risc destul de mare, legat de faptul că au o scrisoare de garanţie, care acum a rămas la un sold cam de 19 milioane de Euro, pentru care nu au colateral, nu au alte garanţii. Garanţiile pe care noi le-am dat lor se leagă de o linie de credit de 14 milioane de lei din care operăm, asta este tot. Ori chestiunea asta este vitală pentru noi. Noi vrem să dezamorsăm puţin tensiunea asta de acolo, de aia vrem un alt cont. În principiu, oricum, trebuie să gestionăm relaţia asta cu grijă pentru că, ei având expunerea asta, se şi agită mai mult. Atunci, noi am negociat anumite garanţii. Cu unele bănci suntem în următoarea situaţie. Istoric, unele bănci au garanţii în exces, de exemplu, ING-ul. Noi cu ce garantăm, noi, neavând clădiri şi alte bunuri imobiliare, noi garantăm cu încasările din taxă şi, eventual, cu încasările din publicitate, astea sunt
zonele cu care garantăm. Ceea ce este OK, dar în diferite momente istorice au venit diferite aranjamente cu diferite bănci. De exemplu, ING-ul are o supragaranţie, ca să spun aşa, în timp ce RBS-ul este la polul opus, de asta sunt şi cei mai agitaţi. Dorinţa lor este ca anumite, sigur că n-o să facă chiar ce vor ei, dar pe măsură ce se mai eliberează nişte garanţii, mai întregim garanţiile către ei, nu putem decât să le mutăm dintr-o parte în alta. Şi încercăm şi noi să facem chestiunea asta, le-am mai dat garanţii legate de alte încasări pe care le mai avem şi noi din contracte cu celelalte lucruri ca într-un fel să mai liniştim situaţia în relaţia cu ei. La asta se referă, astea sunt termenele şi condiţiile. Am discutat, au mai umblat ei şi la un comision pe acolo, costul banilor a crescut pe piaţa europeană, dar nu sunt ajustări majore, acolo nu sunt probleme mari. Problemele mari erau legate de nivelul minim de credit, pe care ei voiau să-l ducă în jos şi după o discuţie de vreo patru ore şi ceva am reuşit să-l păstrăm, dar condiţia este să facem aceste garanţii. Deci, asta
este chestiunea concretă”

Dintr-o nota de control a TVR intocmita de catre

“Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi Societăţii Române de Televiziune (SRTv), cu modificările şi completările ulterioare, nu a definit clar statutul juridic al celor două entităţi, iar unele reglementări privind activitatea desfăşurată nu sunt îndeajuns de clar formulate ori nu sunt complete sau actualizate, respectiv armonizate cu alte prevederi legale, pentru a fi aplicabile fără dubii, confuzii sau interpretări subiective.
Nereglementarea statutului juridic al SRTv şi SRR, necorelarea unor prevederi din Legea nr. 41/1994,  au făcut posibilă şi apariţia unor nereguli în ce priveşte modul de stabilire a drepturilor de natură salarială cuvenite directorului general, dar şi cu referire la modul de negociere a drepturilor salariale ale celorlalte categorii de personal din entitate, ajungându-se, paradoxal, ca acestea din urmă să depăşească plafonul maximal aferent prin asimilare indemnizaţiei unice pentru funcţia de ministru, respectiv nivelul salariului brut lunar la care era îndreptăţit preşedintele – director general în conformitate cu legea.
Astfel, directorul general a fost salarizat prin negociere şi indexare potrivit contractelor colectiv şi individual de muncă, posibilitate stipulată în lege la art. 36 pentru salariaţii SRTv şi SRR, şi nu în baza art. 23 (2) care prevede că directorul general primeşte un salariu brut lunar, asimilat funcţiei de ministru, care, în fapt, ar fi fost cu mult mai mic decât cel negociat. Spre exemplu, salariul brut negociat al directorului general al SRR în anul 2009 a fost în medie de 16 mii lei, faţă de cca 7 mii lei cât reprezenta indemnizaţia de ministru, iar la SRTv salariul brut negociat a  fost de cca 15 mii lei. S-a reţinut şi aspectul corelativ că, potrivit art. 23 (3) din lege, ceilalţi membri ai Consiliului de administraţie au primit, lunar, o indemnizaţie reprezentând 25% din salariul brut lunar al directorului general al entităţii.
În acelaşi context, în ce priveşte salariaţii entităţilor, în forma iniţială a Legii nr. 41/1994 era prevăzut la art. 38 că drepturile salariale se stabilesc, în limita veniturilor proprii, prin contracte colective de muncă, încheiate în condiţiile legii, însă prin Legea nr. 124/22.06.1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 a fost eliminată sintagma „în limita veniturilor proprii”.

Ca urmare, drepturile salariale nu au fost ulterior nici plafonate la nivelul salariului directorului general şi nici negociate funcţie de eventuali indicatori de performanţă în ce priveşte realizarea volumului estimat de venituri proprii, dar nici afectate de măsurile recente de austeritate sau diminuate în vreun fel în condiţiile
în care SRTv înregistrează pierderi. Totodată, astfel de lacune normative au făcut şi fac posibil arbitrariul în loc de aplicare strictă a reglementărilor legale în domeniu, cu consecinţe negative directe sau implicite asupra situaţiei financiar-patrimoniale, precum şi a modului de evidenţiere şi raportare a fenomenelor şi proceselor economico-financiare la
nivelul entităţilor (ca urmare lipsei bazei legale pentru clarificarea statului juridic al entităţilor, respectiv pentru aplicarea legislaţiei corespunzătoare fiecărui tip de entităţi juridice, cu referire la: modul de înregistrare în contabilitate a operaţiunilor  economico-financiare, reevaluarea activelor fixe corporale aparţinând domeniului public al statului, destinaţia veniturilor rezultate din administrarea bunurilor proprietate publică încredinţate, realizarea obiectivelor de investiţii publice necesare entităţii, salarizarea personalului, natura patrimoniului sau componenţa capitalului social, constituirea de provizioane, efectuarea de compensări de sume între parteneri, rezultatul financiar, termenele pentru întocmirea şi raportarea situaţiilor financiare anuale etc.).

De precizat că, în prezent, aceste două entităţi au o formă de organizare atipică: nici instituţii publice, nici societăţi comerciale, nici regii autonome”

Din cate stiu, au existat discutii directe intre conducerea ANAF si cea a TVR, ramase fara rezultate concrete (achitarea datoriilor).

Pe de alta parte mai e si Parlamentul care a acceptat ca an de an TVR sa mearga pe deficit. Nimeni nu le spunea ca TVR e o Grecie a audiovizualului. Cat sa o tot salvam de la faliment ?

In concluzie, nu stiu daca e mai degraba presiune politica pentru schimbarea sefilor sau pur si simplu o chestiune de seriozitate financiara.

Mixed Bacterial Communities Evolve to Share Resources, Not Compete Science Daily (Aquifer)

Looks Matter More Than Reputation When It Comes to Trusting People With Our Money Science Daily (Aquifer).

‘If We Leave the Euro, Everything Will Be Worse’ Der Spiegel

Greeks urged to run poll as euro vote Financial Times

ECB Stops Loans to Some Greek Banks as Draghi Talks Exit Bloomberg

Debt crisis: Greek euro exit looms closer as banks crumble Ambrose Evans-Pritchard, Telegraph

The Problem with the Eurozone’s Throw-Greece-from-the-Train Plan Is that its Timing Can’t Be Controlled Peter Dorman

Cost of Greek exit from eurozone put at $1tn Guardian

Hume on hold? Consequences of not abolishing Eurozone national central banks Michael Burda, VoxEU

Money is fleeing China MacroBusiness

Whites Now Account for Under Half of Births in U.S. New York Times

The Great Modulation MacroBusiness

Federal Reserve wary of eurozone risks Financial Times.

White House Steps Up Push to Toughen Rules on Banks Wall Street Journal. This part is funny: “White House officials have intensified their talks with the Treasury Department in the days since J.P. Morgan’s losses came to light.” Translation: “White House tells Geithner he has to do a more convincing job of not looking like the banks’ water boy.”

JPM’s Jamie Dimon Talked Volcker Rule In Private Meeting With Timothy Geithner TPM

‘London Whale’ Said to Be Leaving JPMorgan New York Times. Wonder why that took so long.

Motto: Soc pe piata valutara. Leul va atinge nivelul record al ultimilor 3 ani, ajungand sa valoreze  5 euro. Isarescu, disperat

Germania si populatia germanofila din Franta, adica ceea ce a mai ramas din zona euro, traiesc momente dramatice.  Moneda odata europeana, tinde sa se deprecieze  in fata leului romanesc pana la pragul de 5 euro pentru un leu.  Germania sugereaza ca ar putea adopta leul romanesc, dar Isarescu a impus conditii dure economiei nemtesti (conditii cunoscute sub denumirea de “Tratatul de la Bucuuresti”).  Pentru a trece la leu, Germania trebuie sa treaca pe un consum irational, bazat pe creditul cu buletinul si sa mareasca anual salariile cu 12% indiferent de fundamentele economice. Deficitul de cont curent nu trebuie sa coboare sub 14%, iar rata inflatiei nu trebuie sa fie sub triplul mediei inflatiei din Romania urmatorilor 20 de ani. Cancelarul german i-a facut o vizita Guvernatorului BNR pentru a depune oficial cererea de adoptare a leului, dar Isarescu a evitat sa dea un raspuns ferm.

Romanul i-a vorbit oaspetelui german despre motorul exporturilor noastre, adica vinul de Cramposie,  care a ajuns nu numai la Casa Alba, dar astronautii rusi au recuperate o sticla goala de “Casa Isarescu”chiar de pe Luna.

Guvernul roman a crescut salariile bugetarilor pentru a patra saptamana consecutive, astfel incat acestia castiga acum de 11 ori mai bine decat mediu privat, fiind in plus scutiti de taxe. Seful FED i-a trimis omologului sau roman o scrisoare in care il roaga sa nu mai atace dolarul intrucat acest lucru oblige FED sa renunte la o parte din rezervele sale in lei, adica 90% din rezervele valutare ale SUA.

Gyvernul roman a anuntat ca nu mai construieste autostrazi din cauza mizeriei pe care santierele le lasa in urma, fiind mai convenabil sa le importe gata facute din strainatate.  La peste 200 de ani de la deschiderea procesului Nastase, fostul premier a fost achitat post-mortem si obligat sa ii remita matusii Tamara mostenirea primita candva in mezozoic.

Baiatul Guvernatorului a mai depasit o data viteza legala tot in Pitesti, dar Politia i-a inmanat un certificate prin care Costin se oblige sa nu circule cu mai putin de peste 50 de km peste limita pentru muritorii obisnuiti.

Seful Guvernului a plecat ieri la Washington pentru a acorda un imprumut Fondului Monetar, slabit de crizele mondiale. Imprumutul  va fi unul de tip preventive, in sensul ca cei de la FMi au fost preveniti sa nu mai ceara altul.

De la sediul FMI, Premierul a mai facut un apel catre grecii care isi retrag banii din banci sa nu mai vina cu ei in bancile din Romania pentru c ail va sun ape Guvernator care ar putea declansa oricand efectul Balassa Samuelson, aflati pentru moment intr-o dilema sugerata de Tosovsky, atat Balassa cat si Samuleson fiind cunoscuti  pentru sentimentele lor anti-elene.

Economia Romaniei a crescut cu peste 18%, la o inflatie de 0,2% dupa acceptarea cererii a doua landuri germane de a se alipi Romaniei. Mai sunt asteptate aprobarile in cazul celorlalte 15 state din SUA si a Elvetiei, care doreste sa renunte si ea la francul elvetian in favoarea leului.

( Fatalmente, textul este un pamflet)

Dl. Ionescu amutise instant. De cate ori premierii din tara lui luau un imprumut, nu treceau mai mult de cateva luni si lui ii cresteau taxele ori impozitele. “Un miliaaaaaaaard de euro?”se intreba dl. Ionescu, izbind cu piciorul in pisica lor neagra  cumparata special pentru a-i proteja de necazuri. La ce 666 le-o trebui?

Il chema rapid pe Vasilescu de la doi, expert in chestiuni financiare. Vasilescu era si cenzorul Asociatiei de Proprietari, asa ca daca cineva pe lumea asta stia de ce Romania are nevoie de un imprumut in plus, Vasilescu era acela!. Dar Vasilescu tacea discret. Mormai ceva cu atacuri speculative pe leu, ca acuma ar fi perioada optima pentru atacatori, ca uite ce gogorite spun unii de prin BNR ca vom avea inflatie fara cresteri de preturi, dar nu indrazni sa spuna mai mult. Devenise unul de-ai LOR.

Georgescu in schimb, parea plin de aplomb. “Hai bey ce naibii, a luat si premierul un credit cu buletinul. Pariem ca va invoca deficitul dupa ce va mari salariile, ca sa aiba cum sa cheltuie banul? Ce`sh copil? E an electoral! Cum sa iei UN MILIARD pentru deficit cand tu ai angajament cu ala de la Fond ca nu depasesti deficitul?  E ca si cum un infirm de ambele picioare s-ar interesa de pretul adidasilor!

Georgescu avea dreptate. Nu e pentru curs, e pentru salarii, isi explica mai mult pentru el dl. Ionescu. De platit vor plati banii aia de peste fix 7 ani, ce treaba am eu? O sa fiu la pensie atunci, pupat Piata Endependenti! Si se duse la culcare.

A doua zi, cand se afisa intretinerea la bloc, Ionescu facu infarct.Scadenta venise  mai devreme decat se asteptau locatarii…

, care era mai abil si stia cum sa traga clapa fara sa se cunoasca la “indicatorii de performanta” .

• Shadow economies around the world – Vox EU
• Spring 2012 Journal of Economic Perspectives – Tim Taylor
• Cyclicalists should start talking about structural issues too – Noahpinion
• The Next Digital Revolution in Education? Grading – Digitopoly
• The Benefits of Manufacturing Jobs – ESA
• How income inequality contributed to the Great Recession – Till van Treeck
• What Really Happened in the Neolithic Revolution? – Acemoglu and Robinson
• Will the elections in Europe change economic policy? – Bruegel
• Monetary Policy Response Op-Ed – Mike Konczal
• When Will Main Street Return to Wall Street? Don’t Hold Your Breath (Barron’s) versus Kass: Buy in May and Go Away (TheStreet)
• Unemployment Rate Without Government Cuts: 7.1% (WSJ)

• Larry Summers vs. the long-termers (Washington Post)
• Occupy London Tour Shows Bankers Profiting Amid Poverty (Bloomberg)
• The Climate Fixers (New Yorker)
• Felix Salmon: The neutrino arbitrage (Reuters)
• Are Smart Phones Spreading Faster than Any Technology in Human History? (MIT Technology Review)
• Studying school quality, to fight inequality – MIT News
• Silly things for this Wednesday morning – MacroMania
• Minimum Age for the NBA – The Sports Economist
• European philosophy of social science – Dan Little
• Yeager v. Tobin – Uneasy Money
• Yes, there is austerity – The Economist
• Questions for Tim Noah – Brad DeLong
• Larry Summers vs. the long-termers – Ezra Klein
• Assessing Structural Unemployment Arguments – Mike Konczal
• Structural Unemployment Talk Is Nonsense – Peter S. Goodman
• Price of a diploma: Class of 2012 faces tough job market – EPI
• Increasing American Jobs Through Greater Exports to Africa – Brookings
• Will Rich People Desert the US if Their Taxes Go Up? – Bruce Bartlett
• Private Jobs Increase More With Democrats in White House – Bloomberg
• Net Neutrality and Economic Equality Are Intertwined – NYTimes.com
• President Obama’s “To-Do List” for Congress – The White House
• Central Bankers under Siege – Raghuram Rajan
• Central banks should do much more – Roger Farmer
• ‘They aren’t here to learn, they’re here to pass’ – Joris Luyendijk
• (Current ECB) Monetary policy is no panacea for Europe – Macro Matters
• Commodity Futures Investing: Method to the Madness – Dallas Fed
• Perhaps the Biggest Libertarian Bias in Economics – Richard Serlin
• BLS: Job Openings increased in March – Calculated Risk
• Interconnectedness and Cooperation? – William Dudley
• Conditional Inflation Now! – Econbrowser