În ciuda opticii convenționale, convingerea noastră este că jurnalismul economic este cel puțin la fel de important ca jurnalismul politic. Înțelegerea modului în care economia de piață promovează interesele tuturor membrilor societății, respectiv a consecințelor nefaste ale intervenționismului este de importanță capitală pentru publicul larg.
De ce este importantă presa?
Educaţia generală nu joacă decât un rol minor în formarea ideilor politice, sociale şi economice ale tinerelor generaţii. Impactul presei, al radioului şi al condiţiilor de mediu este mult mai puternic decât acela al profesorilor şi al manualelor.

Teoria economică nu trebuie mazilită în sălile de curs şi în birourile de statistică şi nu trebuie lăsată în seama cercurilor ezoterice. Ea este filosofia vieţii şi a acţiunii umane şi priveşte pe toţi şi pe toate. Ea este esenţa civilizaţiei şi a existenţei omului ca om.

În asemenea chestiuni de importanţă vitală, încrederea oarbă acordată “experţilor” şi acceptarea necritică a sloganurilor şi prejudecăţilor populare înseamnă abandonarea auto-determinării şi cedarea în faţa dominaţiei altora. Date fiind condiţiile de astăzi, nimic nu poate fi mai important, pentru fiecare om inteligent, decât teoria economică. Miza este propria sa soartă şi aceea a urmaşilor săi.

Fie că ne place sau nu, este un fapt că teoria economică nu poate rămâne o ramură ezoterică a cunoaşterii, accesibilă numai unui grup restrâns de savanţi şi de specialişti. Ştiinţa economică se ocupă de problemele fundamentale ale societăţii; ea priveşte pe toată lumea şi le aparţine tuturor. Ea constituie principalul şi cel mai adecvat obiect de studiu al fiecărui cetăţean.

Ludwig von Mises, Human Action

Poate cea mai importantă slăbiciune a presei contemporane constă în acceptarea necritică (un sindrom Stockholm) a argumentelor venite chiar din partea persoanelor și instituțiilor pe care presa ar trebui să le supravegheze. În special presa financiară este marcată de tendința de a se circumscrie discursurilor și filozofiei autorităților monetar-fiscale – probabil cel mai responsabile de marasmul economic actual.

Noi credem că jurnalismul economic (print, online și TV) are potențialul necesar pentru a-și depăși condiția de sursă de informare și a deveni izvor de educație. Pentru a îndeplini acest rol Jurnaliștii economici nu au neapărat nevoie de o mai bună cunoaștere, ci de o mai bună înțelegere a economiei. Jurnaliștii ar trebui să explice și ar trebui să explice bine.

Proiectul constă într-o serie de cursuri interactive, acordarea premiului anual Henry Hazlitt jurnalistului cu cele mai semnificative contribuții la diseminarea beneficiilor libertății economice, întalniri cu studenții și alte manifestări.

Primul dintre workshop-uri – “De ce politicile actuale sabotează ieșirea din criză?” – își propune să elucideze cauzele crizei actuale și mai ales să arate de ce politicile de relansare derulate de diverse state nu pot avea succesul scontat, ele contribuind la agravarea dezechilibrelor și întârziind revenirea economiilor pe un trend de creștere sustenabilă.

Programul se va derula sub forma unui workshop săptămânal și va include 50% prezentări și 50% dezbateri. Întâlnirile vor avea loc săptămânal, marți dimineață între orele 9,00 – 11,00. Prima sesiune este programată în data de 19 octombrie. Programul este coordonat de prof. univ. dr. Bogdan Glăvan.

1. De unde vine creșterea economică. Cum să ne îmbogățim fără să păgubim pe nimeni?
2. Politica monetară. Cum să ne îmbogățim fără să simtă nimeni că e păgubit?
3. De unde vine creșterea economică iluzorie. De ce am sărăcit în timpul boom-ului?
4. Calculul economic, socialismul și intervenționismul. Cum se instituie anarhia de la centru?
5. Istorie economică: crizele și intervenția. Hoțul, capitalistul sălbatic și birocratul
6. Criza economică actuală  – perspectivă globală. Cine este de vină dacă criza e mondială?
7. Criza economică actuală  – România. Ce a făcut BNR în ultimii 5 ani?
8. Politica de redresare – sau cum ne salvăm de la înec trăgându-ne de păr în sus. Experiența internațională
9. Politicile anti-criză în România – sau de ce vom ieși din criză când se termină

Nu se percepe taxă de participare.

Cei interesați se pot înscrie prin e-mail la adresa bogdan.glavan@gmail.com

Termenul limită pentru înscriere este 31 septembrie 2010.

“Am observat cu regret faptul ca materialele publicate de catre www.hotnews.ro in data de 07 Sep 2010, avand titlul “Grupurile de discutii de pe internet vs banci. Primele, mult mai dinamice. Bancile cauta solutii de contracarare” si  “Clientii Volksbank: Ne-am trezit cu modificari ale dobanzii si re-denumiri ale comisioanelor fara sa ne dam acceptul” nu au inclus pozitia oficiala a Volksbank referitoare la subiectele abordate. Mai mult decat atat, Volksbank Romania nu a primit din partea publicatiei dumneavoastra sau a reprezentantilor sai nicio solicitare, scrisa sau verbala, de a ne exprima punctul de vedere pe aceasta tema”, se arata in debutul textului primit pe e-mail.

Desi am fost sunat pana acum de doua institutii de credit pentru a mi se oferi (pe factura :) ) posibilitatea de a lua niste bani, nu am acceptat si nici nu am de gand sa…Asta pentru a clarifica din start niste lucruri. Nu dam nume, ca nu-i frumos.:)

“Prin acest fapt, consideram ca ati incalcat, prin omisiune sau in mod intentionat, regulile deontologice fundamentale ale activitatii dumneavoastra, fapt care a condus la redactarea si apoi publicarea unor articole partinitoare, dezechilibrate si defaimatoare, propagand astfel in randul distinsilor dumneavoastra cititori un adevar total eronat”, mi se mai spune, uitandu-se faptul ca prima mea solicitare adresata lor dateaza de peste o saptamana si la care nu am primit nici azi un raspuns.

“Dupa cum probabil stiti, incepand cu saptamana trecuta, Volksbank Romania a demarat o campanie de informare a clientilor sai referitoare la procedura de implementare a prevederilor Ordonantei de Urgenta 50/2010, drept un nou pas al unui proces continuu si prioritar pentru noi, de a stabili si mentine o relatie transparenta si mutual benefica cu toti clientii si partenerii bancii.

Suntem prima banca care a discutat deschis cu clientii sai (sublinierea imi apartine) si care a acceptat sa lucreze aplicat, impreuna cu dansii, pe marginea unor aspecte din contractele de credit. Citarea unor surse anonime din cadrul unor forumuri online, nu impiedica o eventuala angajare a raspunderii persoanelor in culpa.

Avand in vedere detaliile enumerate mai sus, speram ca pe viitor colaborarea noastra sa se incadreze in parametrii deontologici specifici ambelor companii.

Va multumesc si o zi excelenta!”

I-am sunat, am discutat pret de 5 minute, cat sa le spun ca demutl le trimisesem solicitarile pentru discutii online sau interviuri, ca pozitia mea nu e anti-banca atata vreme cat am publicat asta si asta, dupa care am convenit asupra unui interviu cu cei responsabili de a raspunde concret.

Le-am trimis 10 intrebari, carora sper din toata inima ca vor raspunde. Interesul meu este de a incerca sa lamuresc cine si cata dreptate are, punand in comun pozitiile BNR, clienti, banci comerciale.

Sustin si acum ca retroactivitatea Ordonantei 50 este nefericita, dar nu judec  motivele care au dus la aceasta concluzie. Constat ca dreptatea poate fi la mijloc. Clientii sunt indreptatiti sa ceara daune acolo unde se simt lezati, asa cum banca e indreptatita sa limiteze erorile proprii de cele transmise prin contagiune.

In rest, astept raspunsurile bancii. Voi reveni.

Anca Piperea, din cate stiu, e sefa sau sefa adjuncta a unei directii (chiar a celei juridice, parca) din Unicredit Tiriac Bank. Gheorghe Piperea va avea in mana documente care tin de secretul profesional al bancilor. Seara, Gheorghe Piperea se va duce obosit, acasa. Acolo, sotia il va intreba cum a fost peste zi. Iar dl. avocat ii va povesti probabil cum a luptat impotriva Volksbank, BCR sau alte banci. Plus amanunte din maruntaiele interne ale bancilor. L-am sunat pe domnul avocat, dar avea telefonul inchis.

UPDATE. Un cititor imi semnaleaza pe blog cum ca dl. avocat ar fi divortat de Anca. L-am sunat si nici vorba de asa ceva. “Dar lasati comentariul pe blog. O sa devin mult mai interesant pentru femei”, mi-a marturisit Piperea, care a confirmat ca sotia este director adjunct in banca italiana. Si ca nu e niciun conflict de interese. “Unii cred ca faceti jocurile bancii”, mi-a mai spus avocatul.

Din cate stiu, o parte din institutiile de credit considera “sensibil” subiectul. M-au sunat oameni din banci sa mi se planga despre acest aspect. Nu stiam ca sotia avocatului Piperea e director in Unicredit Tiriac. Nu am nimic impotriva diviziunii muncii in familie. Dar atunci cand Sotul poate detine in geanta documente care i-ar putea oferi sotiei un avantaj in piata, parca lucrurile nu mai sunt atat de albe...

Zic si eu, nu dau cu parul…

Mesajprimit  la un alt post:

“Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica “Procese colective banci”

http://www.coltuc.ro/blog”

Iata ca se poate si concurential…..

Convorbirea s-a incheiat cu promisiunea persoanei respective de a transmite mai departe solicitarea mea.

Astazi am fost din nou sunat de la BRD iar marja propusa de aceasta data a fost 8%. Am refuzat din nou, dar de aceasta data am fost rugat sa le transmit refuzul in scris. Mi-au promis ca imi vor transmite un formular pe mail.

Avand in vedere ca pana acum am 2 oferte din partea lor (una cu dobanda fixa de 11,25% si una cu EURIBOR la 3 luni + marja de 8%) care credeti ca va intra in vigoare incepand cu 19 septembrie in cazul in care refuz in continuare sa semnez actul aditional?”

Statul francez detine 26,97% din F. Tel., iar restul actionarilor au sub 5%. Documentul nu precizeaza daca DB isi va mari in continuare participatia in cadrul Fr. Telecom sau se multumeste doar cu 5%. Oficialii DB nu au dorit sa comenteze informatia, zvonurile din piata ne-excluzand o alianta sau chiar o fuziune intre Deutsche Telekom (la care DB este de asemenea actionar) si France Telecom.

In Romania, France Telecom deține operatorul de telefonie mobilă Orange România, care este filiala românească a operatorului global de telefonie mobilă Orange SA, divizia de telecomunicații mobile a France Telecom.

In ultima saptamana, bancile au fost supuse unui tir de nemultumiri legate de comportamentul de feudal pe plantatie. Cum au reactionat ele? Luam astazi primele doua cazuri: BCR si Volksbank. Multumesc IQ Media.

BCR

Un raport de monitorizare imi arata ca au fost gasite 342 de rezultate in cautarea efectuata pe ultima saptamana,in toate sursele si domeniile (500 de bloguri plus tot ce inseamna media)

Majoritatea sunt desigur negative emotional -83%, neutre (4%) si pozitive (13%). Asta arata ceva, dar nu sunt eu cel care trebuie sa judece.

Cum a reactionat BCR la acest sovoi de stiri in masura sa le afecteze credibilitatea?

Au fost doua tipuri de reactii. Primul tip, cel formal, au dat comunicate. Doua. Unul aici, iar celalalt, aici. Fara nicio legatura cu scandalul in care era implicata banca. Unele discutabile din punct de vedere al impactului. Neoficial, au pus mana pe telefon si au sunat sa explice off the record ce si cum.

Acel « restul » pe care il vedeti pe graficul BCR e reprezentat de saptamanale locale, publicatii lunare nationale si televiziuni,

Volksbank

Aici, lucrurile stau si mai si. Reactii nervoase (inclusiv in mailul privat), vorbe dulci care sa adoarma  in- obedientele altora samd.

Aflu acum ca trei banci din top 10 au ofertat grupul clientilor nemultumiti ai Volksbank pentru a le refinanta creditele.  Ofertele au venit telefonic, in zilele urmatoare urmand sa aiba loc discutii si negocieri cu fiecare banca in parte, au declarat surse apropiate afacerii. Deocamdata nimeni nu confirma ca este vorba de o strategie generala a bancilor de a-si schimba intre ele portofoliile, ci mai degraba de un proces ce tine de concurenta bancara.

“Sentimentul meu este ca bancile au inceput sa se devore intre ele, fiecare incercand sa isi adjudece portofoliile sanatoase de clienti ai celeilalte. In cazul Volksbank, discutam de peste 1500 de clienti cu bonitate buna, majoritatea cu studii superioare, care nu au inregistrat restante. Probabil ca acest lucru a contat atunci cand am fost ofertati de banci”, au declarat sursele citate.
O sa revin maine cu amanunte infinit mai interesante. Deocamdata constat ca unii sunt extreeeem de ieftini de cumparat.

:)

Cat despre accept sau refuz, revin dupa ce ma consult cu niste avocati.

Sistemul bancar e gripat. Bancile nu mai dau credite de teama ca firmele vor intra in insolventa si ca vor ramane cu banii. Companiile ezita si ele sa se imprumute, de teama viitorului incert. In plus, au aparut si clientii nemultumiti de tratamentul pe care bancile il aplicau si care vor razbunare. Eventualele procese intentate ar putea slabi capacitatea unui sistem inca fragil.

Pe plan economic, stam inca si mai prost. Statul nu are bani nici macar sa isi achite ratele la fostul imprumut de la FMI si ar putea sa isi rostogoleasca datoria pentru la anul. Ce va fi dupa, vom vedea.

La Finante, Vladescu a fost schimbat. Nu stiu daca argumentul este cel care circula ca zvon prin piata (ba ca nu era de gasit atunci cand Boc il voia aproape, ba ca nu voia sa numeasca in administratiile locale oamenii ceruti de Partid) , dar in locul lui a fost adus in mod cert o persoana cu o anvergura mult mai mica.

Am discutat cu oameni din tot spectrul economic (banci comerciale, banca centrala, analisti, profesori de economie, oameni din Guvern): Ialomitianu nu a impresionat pe nimeni pana acum. Singurul care il sustine si il recomanda este Mihai Tanasescu, fostul ministru de Finante, angajat in prezent al FMI. “Il cunosc bine pe dl. Ialomiteanu. In perioada 2000-2004 dinsul a fost director general al directiei finantelor publice Brasov. Am avut o colaborare corecta, dinsul fiind un bun manager si aplecat in principal pe o colectare cit mai buna. In acea perioada dinsul a avut o activitate aplecata si asupra unor restructurari care au avut loc la unele intreprinderi mari din Brasov(Tractorul). In general este un economist bun cu un potential mare. Nu are o activitate externa foarte bine cunoscuta, dar cu putin ajutor sunt convins ca o sa reuseasca”, imi spunea dl. Tanasescu.

Parerea mea este ca dl. Ialomitianu a fost numit acolo pentru a respecta intocmai ceea ce Partidul o cere. Desigur, in limitele intelegerilor internationale la care Romania este parte (in principal, acordul cu FMI, CE etc). E posibil sa ma insel, iar domnia sa sa fie un “Pele” al finantelor, inca nedescoperit.

Nimic bun nu vad pe orizontul de timp de un an, din pacate. Cine vorbeste ca in 2011 vom avea crestere economica, am impresia ca se joaca cu vorbele. De unde sa vina cresterea? Nu e irational sa fii un abonat al optimismului public, cand totul in jur arde?

Nu am auzit pe nimeni nici din fosta conducere a Finantelor si nici din cea actuala sa propuna unor oameni de afaceri sa intre in Guvern (Minister). Cei de acum sunt cu siguranta buni finantisti, dar teoria nu se mai pupa demult cu practica. Cei doi ani care au trecut au demonstrat suficient ca mentalitatea lor nu are nicio treaba cu functionarea economiei, singura filosofie fiind :”Vrem bani la buget, ca n-avem!”.

Puneti niste oameni de afaceri respectabili sa faca niste planuri de redresare, pentru ca ei stiu cel mai bine unde si de ce merg prost lucrurile. Colaborati mai strans cu BNR, chiar daca solutiile propuse de ei dor la inceput. Lui Isarescu i se pot reprosa unele lucruri (excesul de prudenta in anumite momente, de pilda) dar nu ca ofera solutii hazardate sau nefundamentate.

Cat despre banci, Cristi Hostiuc a scris un foarte bun text in ZF, dupa ce Dan Pascariu a trimis si el ziarului un punct de vedere.

Vineri, autoritatile au mai primit o gura de oxigen intrucat din cauza Ramadamului, banca a fost inchisa. Povestile clientilor, care s-au aflat in imposibilitatea de a-si retrage toti banii printr-o singura operatiune, au amplificat panica.  Au aparut deja zvonuri ca banca ar fi dat credite preferentiale unor membri ai Guvernului sau ai propriului CA. Oficialii Statului au nevoie de banca pentru ca prin ea isi deruleaza si fondurile armatei, cruciale din punctul de vedere al luptei cu talibanii. In toate, presa a avut cel mai ai naibii rol: sa scrie adevarul despre Kabul Bank. L-a scris.

Cam atat despre Kabul Bank.

De cealalta parte, nici clientii nu au fost intotdeauna cei mai instruiti cu privire la riscurile unui credit. Interesul celor din banci nu era sa ii atentioneze, ci mai degraba sa-i lege de glie. Ca sa nu mai spun ca un simplu ofiter din front nu era capabil sa te previna despre riscul valutar sau cel de credit.

Una peste alta, s-a ajuns aici. Unele banci vor fi probabil date in judecata de catre sute de clienti, iar capacitatea lor financiara va avea de suferit. La nivel de sistem, pagubele vor fi insemnate. Pana la urma lacomia si obisnuinta unui profit mare isi are si ea costurile ei.

Bucuresti, 6 septembrie 2010

CĂTRE S.C VOLKSBANK ROMÂNIA S.A Sos. Mihai Bravu nr. 171, Sector 2, Bucureşti.

În speranța rezolvării pe cale amiabila, vă înaintăm prezentul  RASPUNS

Subsemnații,

…………….., domiciliat în ………………………, identificat cu CI, seria ……., nr. ………., eliberat de ……….., la data de ………….., CNP ………………, în calitate de Împrumutat și

…………………, domiciliată în …………….. , identificată cu CI, seria …., nr. ……….., eliberat de ……………, la data de …………., CNP ……………, în calitate de Codebitor,

căsătoriți și semnatari ai Convenției de Credit nr. …………….., încheiata cu Volksbank Romania (sucursala ………..),

ca urmare a primirii actului aditional nr. 1 la conventia de credit nr. ……………., am studiat documentul si avem urmatoarele observatii privind clauzele contractuale propuse :

1. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, clauza 3) (b) nu este definita suficient de clar deoarece nu se intelege la care conditii speciale se refera, anume cele din conventie sau cele din actul aditional.

2. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, clauza 3) (c), paragraful 1 face referire la perioada de calcul a dobanzii pe baza unui numar de zile calendaristice. Pe de alta parte, in paragraful 2 al aceleiasi clauze, se specifica perioada de calcul ca fiind de 30 zile, raportata la un an de 360 zile.

Cum paragraful 2 este conform cu prevederile din OUG 50/2010 privind formula de calcul a dobanzii (vezi art. 38 (b)), este evident ca formularea din paragraful 1 este in eroare si trebuie sa fie corectata.

3. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, exista 2 clauze notate 3) (d) si o clauza care nu este identificata in nici un fel. Aceste scapari trebuie sa fie corectate.

4. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, prima clauza 3) (d) formularea textuala nu este clara si identificarea elementeleor reglementate nu este facuta corespunzator si lipsit de ambiguitati.

Dar, in privinta costurilor care nu sant incluse in costul total al creditului, nu acceptam urmatoarele elemente:

-        cheltuieli cu evaluarile/reevaluarile, anume cheltuielile cu reevaluarile

-        cheltuieli aferente constituirii si publicitatii garantiilor…

deoarece aceste elemente nu sant specificate in convetia de credit si nici in OUG 50/2010, si :

-        alte costuri, in afara pretului de achizitie …

deoarece formularea este vaga, lipsita de precizie si transparenta si permite bancii sa dea o interpretare unilaterala acestei clauze.

5. La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, clauza neidentificabila, in paragraful 3 al clauzei se specifica modalitatea de variatie a DAE iar formularea nu este clara si face trimiteri la sectiuni care nu sant identificabile si care pot fi parte din actul aditional sau din alte acte (conventia).

Paragraful 4 din aceeasi clauza face referire la un element din conventie care nu se regaseste in documentul „Conventie de credit” pe care l-am semnat la acordarea creditului.

6.  La Art. 1 din actul aditional, privind punctul 3 din conventie, a doua clauza 3) (d), se specifica data de 17.08.2010 pentru calculul valorii totale a creditului. In fapt, conform OUG 50/2010, data utilizata pentru calcularea costului total in conditiile stipulate in actul normativ mentionat este 21.06.2010, data la care acesta a intrat in vigoare si si-a produs efectele.

Deasemenea, nu acceptam clauza privind conditiile in care valoarea totala poate varia, anume referirea la conditiile prevazute in sectiunea 10) din conditiile generale ale conventiei, si solicitam eliminarea acestei clauze din conventie deoarece este ambigua, vaga, lipsita de precizie si transparenta si permite bancii sa o interpreteze unilateral si in consecinta sa opereze modificari discretionare asupra valorii totale a creditului.

7.  La Art. 2 din actul aditional, privind punctul 4 din conventie, clauza 4) (a), nu acceptam clauza deoarece paragraful 1 este formulat in asa fel incat permite bancii sa interpreteze unilateral si discretionar semnificatia sintagmei „suma restanta” iar in opinia noastra, aceasta sintagma trebuie sa fie interpretata si specificata ca atare, ca fiind sumele reprezentand rate ajunse la maturitate si neplatite de debitor.

Deasemenea, respingem definitia sintagmei „perioada de calcul” care face referire la un numar de zile calendaristice din motivele enuntate la punctul 2 din acest document.

Respingem paragraful 5 din aceasta clauza care elimina definitia „Rata dobanzii penalizatoare” din conventie, motivul fiind ca prin eliminare, se renunta la o definitie clara si transparenta si se introduce alta care este vaga si interpretabila, respectiv care elimina sectiunea 5 din conventie si solicitam reformularea sectiunii 5 pentru a defini transparent clauzele pe care le contine.

8. La Art. 3 din actul aditional, privind punctul 5 din conditiile speciale ale conventiei, respingem introducerea unui comision denumit „Comision Administrare Credit” desi conform OUG 50/2010, art. 36, banca are dreptul sa perceapa doar anumite comisioane si un comision de administrare era deja definit in cadrul conventiei de credit si in anexa acesteia „Scadentar de plata”, iar modificarea valorii comisioanelor percepute poate fi efectuata doar cu acordul debitorului.

Deasemenea, constatam din modul cum este definit acest comision in actul aditional, ca in fapt, este comisionul de risc perceput de catre banca pana in prezent pe care banca l-a redenumit, iar OUG 50/2010 impreuna cu adresa emisa de catre ANPC cu nr. 1113 din 17.08.2010 catre Asociatia Romana a Bancilor, reprezentata de Dl. Radu Gratian Ghetea, interzic in mod expres redenumirea comisionelor percepute pana la data intrarii in vigoare a OUG 50/2010 cu scopul alinierii aparente a acestor comisioane la normele legislative in vigoare.

9. La Art. 4 din actul aditional, privind sectiunea 3 „Costuri” din conditiile generale ale conventiei, respingem eliminarea totala a acesteia din conventie si solicitam modificarea punctuala asupra clauzelor care capata alt continut sau alta interpretare prin prisma OUG 50/2010, anume :

-        clauza 3.1

-        clauza 3.2

-        clauza 3.10

Deasemenea, santem de acord cu eliminarea urmatoarelor clauze:

-        clauza 3.3

-        clauza 3.4

-        clauza 3.5

-        clauza 3.11

deoarece elementele definite in aceste clauze nu se regasesc in OUG 50/2010, si cu pastrarea in forma nealterata a clauzelor:

-        clauza 3.6

-        clauza 3.7

-        clauza 3.8

-        clauza 3.9

10. La Art. 5 din actul aditional, privind punctul 6 „Rambursari si plati” din conditii speciale ale conventiei nu se specifica in clar valoarea calculata a anuitatii.

11. La Art. 5 din actul aditional, privind punctul 6 „Rambursari si plati” din conditii speciale ale conventiei, respingem paragraful 5 al clauzei deoarece este formulat ambiguu si lipsit de transparenta, si permite bancii sa interpreteze clauza in mod unilateral si discretionar.

12. La Art. 6 din actul aditional, privind punctul 9 „Notificari” din conditiile speciale ale conventiei, punctul a) trebuie sa fie completat conform notei de subsol 1 din document.

13. La Art. 6 din actul aditional, privind punctul 9 „Notificari” din conditiile speciale ale conventiei, punctul f), paragraful 2 nu este clar definit si trebuie sa fie reformulat. Anume, nu este clar in ce conditii banca poate sa nu ia in considerare notificarea din partea debitorilor privind schimbarea datelor de contact.

14. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 2 trebuie sa fie eliminat din document, avand in vedere ca nu exista garanti parte a acestei conventii de credit.

15. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 3, fraza „Nesemnarea de catre imprumutat a actului aditional anterior mentionat este considerata acceptare tacita” va fi modificata in asa fel incat sa se specifice ca acceptarea tacita nu se aplica daca imprumutatul notifica banca in mod expres si conform cu clauzele conventiei, modificate prin Art. 6 din actul aditional privind neacceptarea noilor acte aditionale in forma prezentata de banca.

16. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 4, trebuie sa fie specificate care sant acele „alte costuri aferente conventiei”, si deasemenea, sa se specifice ca sectiunea 8 din conventie este modificata de actul aditional.

17. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 7, trebuie sa se specifice in clar care OUG se aplica si deasemenea, ca pe langa OUG 50/2010 se aplica prezentei conventii si actului aditional toate celelalte reglementari legislative, cum ar fi Legea 193/2000 dar nu numai, care definesc modul in care trebuie sa se desfasoare relatia intre o banca si clientii acesteia.

18. La Art. 7 din actul aditional, privind punctul 11 „Alte mentiuni” din conditiile speciale ale conventiei, punctul 9, se va completa formularea clauzei cu prevederea ca imprumutatul are dreptul sa conteste corectitudinea evaluarii si sa ceara o contra-evaluare inainte ca banca sa treaca la declararea scadentei anticipate.

19. Respingem Art. 8 din actul aditional, paragraful 1, deoarece conform Legii 193/2000, Art. 1, alineatul (2) prevede cat se poate de clar cum se trateaza situatia in care exista clauze cu mai multe interpretari posibile. In cazul in care banca doreste sa elimine asemenea situatii, solicitam sa specifice care sant clauzele din Conditiile Speciale si Conditiile Generale ale conventiei pe care doreste sa le modifice si in ce fel.

20. In Actul Aditional este mentionata o Anexa 1 care nu ne-a fost inmanata de reprezentatul bancii.

21. Respingem Anexa 2 a Actului Aditional deoarece:

-        sunt trecute elemente in capul de tabel care nu au ce cauta in document, conform cu prevederile OUG 50/2010 si a clauzelor din conventie, modificate prin actul aditional : MRR, CMP

-        s-a introdus un comision denumit „Comision Administrare Credit” desi conform OUG 50/2010, art. 36, banca are dreptul sa perceapa doar anumite comisioane si un comision de administrare era deja definit in cadrul conventiei de credit si in anexa acesteia „Scadentar de plata”, iar modificarea valorii comisioanelor percepute poate fi efectuata doar cu acordul debitorului iar redenumirea acestora este interzisa expres in actele normative.

22. Solicitam introducerea in Actul Aditional a unei clauze care sa specifice in mod expres ca modificarile aduse conventiei de actul aditional intra in vigoare incepand de la data 21.06.2010, data la care a intrat in vigoare OUG 50/2010 si de la care acest act normativ isi produce efectele.

In consecinta, va informam ca respingem Actul Aditional si anexele acestuia in forma actuala si solicitam bancii sa le modifice conform observatiilor facute de noi in aceasta notificare.