De citit

Un vis

Un vis

Motto: Soc pe piata valutara. Leul va atinge nivelul record al ultimilor 3 ani, ajungand sa valoreze  5 euro. Isarescu, disperat

 

Germania si populatia germanofila din Franta, adica ceea ce a mai ramas din zona euro, traiesc momente dramatice.  Moneda odata europeana, tinde sa se deprecieze  in fata leului romanesc pana la pragul de 5 euro pentru un leu.  Germania sugereaza ca ar putea adopta leul romanesc, dar Isarescu a impus conditii dure economiei nemtesti (conditii cunoscute sub denumirea de “Tratatul de la Bucuuresti”).  Pentru a trece la leu, Germania trebuie sa treaca pe un consum irational, bazat pe creditul cu buletinul si sa mareasca anual salariile cu 12% indiferent de fundamentele economice. Deficitul de cont curent nu trebuie sa coboare sub 14%, iar rata inflatiei nu trebuie sa fie sub triplul mediei inflatiei din Romania urmatorilor 20 de ani. Cancelarul german i-a facut o vizita Guvernatorului BNR pentru a depune oficial cererea de adoptare a leului, dar Isarescu a evitat sa dea un raspuns ferm.

Continue reading

Familia Ionescu si linia de credit de un miliard de lei de la Banca Mondiala

Domnul Ionescu avusese o zi proasta. Seful ii cerea pentru aceiasi bani tot mai multa performanta si nu vedea ca un alt coleg- Popescu, tragea clapa la locul de munca. Odata ajuns acasa, dl. Ionescu se aseza la televizor si vazu cum premierul anunta o noua linie de credit de un milard de euro obtinuta aproape moca “Cea mai ieftina posibil si cea mai buna pentru tara”, zicea premierul.

Dl. Ionescu amutise instant. De cate ori premierii din tara lui luau un imprumut, nu treceau mai mult de cateva luni si lui ii cresteau taxele ori impozitele. “Un miliaaaaaaaard de euro?”se intreba dl. Ionescu, izbind cu piciorul in pisica lor neagra  cumparata special pentru a-i proteja de necazuri. La ce 666 le-o trebui?

Continue reading

Munca si salariu la stat si la privat. O comparatie 2011-2010

In 2011, grupa salariala cuprinsa intre 800-1000 de lei impreuna cu cei care erau platiti la nivelul salariului minim au pierdut cei mai multi angajati. De castigat ​au castigat celelalte grupe, mai ales cei in transa salariala 2001-3000 de lei. Numarul salariatilor a scazut in medie, dar s-au inregistrat cresteri in serviciile administrative, salubritate si industria prelucratoare. Exista 4400 de salariati la stat care castiga peste 8000 de lei lunar si peste 6000 de slujbasi la acelasi Stat cu peste 5000 de lei lunar. In privat se castiga mai bine, mai ales la firmele cu peste 250 de salariati.
Citeste in continuare o analiza a pietei salariale din Romania in 2001 si comparatia cu 2010.

Cateva linkuri pentru lecturi de calitate

Tara lui Heidi si cea a lui “Hai, dii!” (măi Batore)

1. “Asta nu intelegem la noi. Cum sa fix intalnire la ora 10 si tu sa suni la ore 11 ca mai intarzii o inche una ora ca nu ai baut cafea la tine? Unde graba atata?, spune colegul  roman mie la telefon?”, imi marturiseste elvetianul vadit mirat. “Cazut recent la dumneavoastra Guvern, nu? In ziua acea trebuit semnat acord Romania donatie sute milioane swissfrancs. Nimeni nu semnat, nimeni nu interesat asteptam vedem ce urmeaza. Intarziere cateva luni la dumneavoastra dar nu intereseaza asta la Romania, mai adauga el privindu-ma in ochi.

Discutia e cu un om care are pe mana zeci de miliarde de euro-bani gratuiti, nu credite- si cu care am discutat in statia de tramvai din Berna. Omul circula cu tramvaiul desi, vorba cuiva, daca era un roman in aceeasi pozitie, sigur avea ante-mergatori si era intr-un X5 cu geamuri fumurii.”Fost Romania negociam ajutor SME ( IMM-n.m.DP). La Bucuresti vazut Mercedes si Porsche cata adunam USA si Europe la un loc. Eu vandut last year BMW cumparat Dacia Logan. Criza este, deci facem adjustements”, mai zice elvetianul.

Continue reading

Interventiile “agresive” BNR in piata valutara. Cateva considerente non-isterice

De foarte multe ori, interventiile BNR in piata valutara sunt insotite de stiri asociate senzationalului. In realitate, sondajele BIS arata ca mai toate bancile centrale intervin periodic in piata valutara. Drept e ca interventiile se fac cu discretie si sunt invaluite (pana intr-un punct) de mister.  BNR (ca si celelalte banci centrale) nu publica decat cu maxima parcimonie date legate de asemenea gesturi. Cu toate acestea, cand dealerii bancilor comerciale vad pe ecrane un client care vinde sau cumpara o cantitate neobisnuita de valuta (sau lei), lucrurile par clare. “Batman” a intervenit iar printr-un client (de regula tot o banca comerciala) ca sa “regleze” piata. Cum se fac insa aceste interventii, cat costa ele si daca in final efectul e bun sau rau, cititi mai jos. Pana atunci sa spunem ca nu e nimic senzational in asemenea interventii (in ultima vreme BNR a intervenit de cateva ori, dar a spune ca a facut-o “agresiv” e usor exagerat. Agresiv comparativ cu ce?). E la fel de corect sa spunem ca interventiile in piata valutara din partea unei banci centrale distorsioneaza pretul “corect”, bazat pe cerere si oferta si poate da un semnal speculatorilor privind un anumit nivel de curs “protejat” de BNR (sau alta banca centrala).

Aici puteti vedea cele mai recente date ale Bancii Reglementelor Internationale cu privire la interventiile Bancilor straine pe piata valutara.

Mai intai cateva date:

Continue reading

Muncitori, politicieni si PIB. Ce are Germania si nu avem noi?

Nu e vorba aici numai de Germania.Intrebarea fundamentala e simpla: De ce anumite state sunt mai bogate decat altele? Ce are Japonia si nu Romania de pilda? Ce determina de fapt, prosperitatea unei natiuni? Drept e, pana acum s-au incercat mai toate raspunsurile posibile- de la capital (vezi Marx), diviziunea muncii(Adam Smith), investitiile si economisirea ( la Harrod şi E. Domar), inovaţiile la Joseph Schumpeter, sau eficienta in care se combina factorii de producţie (la Solow). La Stiglitz conteaza raportul de „eficienţă” între Stat si Privat. Care sa fie pana la urma urmei explicatia?  Am uitat sa-l amintesc pe Jeffrey Sachs, cu a lui idee ca de fapt geografia este factorul decisiv pentru diferenţele naţionale în rata de creştere sau nivelul venitului. Cine are resurse naturale e bogat din nastere. Ceea ce, pana la un punct e valabil, dar la scara mondiala teoria nu se verifica.  Japonia e saraca dupa criteriul resurselor naturale iar energia sa industrială îşi are aproape în întregime sursa în import. Hong-Kong-ul nu are practic nici un fel de materii prime, foarte puţin sol fertil şi nici surse interne de energie. Totuşi, ambele sunt prospere. Venezuela insa  este una dintre ţările cu cele mai mari rezerve de petrol, iar Argentina are multe terenuri fertile şi alte resurse naturale importante. Abundenţa de resurse naturale nu reprezintă o condiţie necesară şi nici una suficientă pentru progresul economic.

Continue reading