Luati femilia Ionescu, datoare la intretinerea blocului. Ca sa nu le taie caldura si apa cea calda, vecinii  pun mana de la mana sa ii imprumute pe Ionesti ca sa isi achite datoria la administrator. Familia Ionescu isi achita o parte din datorie, dar cu cealalta merge in excursie sa se distreze ca sunt si ei oameni. Intre timp, dl. Ionescu isi pierde serviciul si achita tot mai greu ratele imprumutului. Scara e iar in pericol de a fi debransata. Vecinii alimenteaza Fondul de Imprumut si ii mai dau o sansa amaratei familii. Dar, ghinion!

Ramane fara serviciu si onor familia Popescu. E iarasi nevoie de bani. Mai mult, fiecare cotizant la Fonda cere sa li se mareasca dobanzile la imprumut, ca riscul ca Ionescu sa-i lase cu ochii in soare a crescut. Si uite-asa apare cercul cel vicio. Banii sunt tot mai scumpi, ratele devin tot mai mari iar posibilitatile de a le rambursa, scad. In locul lui Inescu, scriem “Grecia”. In dreptul lui Popescu scriem alta tara (Spania, Italia, Franta sau chiar Ungaria). Ce ne facem cu asemenea vecini?
Daca aceste tari nu ar fi in zona euro, s-ar confrunta cu un scenariu tipic economiilor deschise: Statul, slabit de gestionarea proasta a finantelor, ar apela la imprumuturi exterioare la dobanzi tot mai mari. Investitorii, ingrijorati, si-ar reduce plasamentele acolo. Cursul de schimb s-ar duce naibii, Statul nu ar mai putea face fata platii datoriei si ar invoca falimentul.

Trec peste team-buildingurile cu Alba ca Zapada si cei 7 pitici (fara bicio gluma) si revin la ce scriu angajatii bancilor.

“M-am revoltat asemenea declaratii, bineinteles. Urmarea? M-au chemat in comisia de disciplina si ma obliga sa imi dau demisia. Pe motiv ca nu au nevoie de astfel de angajati.  Ca nu sunt aproape de interesele bancii…Nimeni nu spune ca suntem obligati sa mintim ca sa le luam banii clientilor, ca esti tot timpul amenintat  la serviciu si pentru ca am avut curajul sa trimit un memoriu  la toti cei din banca ceea ce se intampla…”, spun ditamai directori de sucursale ale bancii de mai sus.

Cazul C. Tot din primele 10. Un control intern descopera ca angajatii proprii au facut o gaura de 3,9 milioane de euro. Tehnicile folosite sunt de-a dreptul prostesti.

Tehnica unu: Ai acces la conturile clientilor? Exceptional

In plin centrul Bucurestiului opereaza una din sucursalele cele mai mari ale bancii in cauza. Angajatii bancii au si ei slabiciuni. Una este aceea ca unii dintre ei atunci cand dau de bani nu se pot opri sa nu bage mana pana la cot. Intra in conturile clientilor si fac viramente prostesti, catre alte conturi. La sume mici, unii proprietari de conturi nu  baga de seama. Cand faci insa un virament de 58.770 de lei dintr-o data, cum a facut un asemenea angajat, nu te miri ca esti dat urgent afara. Si ca fostul tau angajator te va urmari si in mormant sa isi recupereze banii si onoarea in fata clientului pagubit.

Tehnica doi. Daca tot esti in banca, de ce sa nu iti faci singur un descoperit de cont? Pai ce, esti orice amarat de pe strada ca sa faci cerere si sa astepti cine stie cat? Intri de bunavoie in sistemul informatic al institutiei  si iti dai singur aprobarea, ca doar de aia lucrezi in banca. 85.000 de lei, ce mare scofala?

Tehnica trei. Esti prost si atat. Vine un cetatean la ghiseu si face o cerere sa retraga niste bani. Tu ai altele pe cap, asa ca il rezolvi rapid pe client. La sfarsitul zilei ti se atrage atentia ca ai dat banii unuia care nu avea nicio treaba cu contul din care l-ai servit. Prinde orbul, scoate-i banii. Cam 100.000 de lei.

Tehnica patru. Retragi bani din ATM. Pe la spate.  Nu de la un singur ATM, ci de la mai multe bucati. In total, angajatul (lucra la departamentul logistic) si-a scos din bancomate 105.890 lei. Nu bagand cardul prin fata, ci prin spate. Banca s-a prins dupa cateva zile. Acum nu mai lucreaza in banca, dar prejudiciul a ramas.

Alte tehnici: Acordarea de credite fictive care nu se regasesc in arhivele bancii, imprumuturi date cu incalcarea normelor interne, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei alte banci banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.

Oficialii BNR s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani, ajunge sa isi piarda cumpatul vazand cat de usor se poate fura. Lucrurile pot scapa usor de sub control. Cazurile nu sunt foarte rare dar, din fericire  autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat surse din BNR

Alta banca “Sunt unul dintre cei care au fost disponibilizati . In momentul plecarii mele imediat mi-a dublat rata la 1000 de unitati monetare. 50 platesc din credit si 950 dobinzi vreme de 30 de ani . Va dati seama in ce situatie sunt ? Am facut cereri pentru refinantare si nu au fost de acord . La ultima nici nu am primit raspuns .Am facut refinantare a unui credit cu putin timp de a fi disponibilz. de atunci ma chinui ingrozitor. Am achitat sporadic si la ora asta am restante foarte foarte mari zile multe intirziere, figurez ca cel mai rau paltnic  si risc sa ramin fara casa . Am lucrat peste 20 de ani in banca .. daca as fi sa ma mai nasc odata niciodata nu voi mai face prostia asta sa lucrez in banca. Iti inoculeaza cultul banului , ca tu esti superior altora iar la un moment dat te elimina si te lichideaza fara mila .

Cazul D ” Mi-au propus 100.000 de euro recompensa ca sa plec dar sa imi tin gura. Nu am acceptat si acum o sa ma judec cu ei”

Povestile europene cu recapitalizari, lichiditati, criza euro,  palesc in fata acestor situatii. Din care situatii mai am vrei 20 de cazuri concrete. Poate le va afla si BNR si centralele bancilor in cauza.

• Aici e lista cu expunerile bancilor  pe Grecia

• Pana la urma, fuziunea Intesa cu Firenze pare a se afla in faza finala. Tot pe surse. Despre asta se discuta inca de prin 2008

• Francul elvetian mai are potential de apreciere. Mostenitorul imperiului orologier Swatch, Nick Hayek, a cerut “imperativ” Bancii Elvetiei sa intervina. Fireste, SNB nu i-a raspuns..
• Boc zice ca nu a discutat despre salarii. Francks si Tanasescu spun ca s-a discutat. Cine o fi fost nesabuitul care a aruncat problema in spatiul public si care sa fi fost si-mai-nesabuitul care a negat-o…? Ca sa nu mai zic de situatia din Oradea, unde bugetarii trebuie sa returneze premiile primite (primele pentru haine) din urma cu doi ani.  Cam 10.000 de lei/salariat. O aberatie….

Pauza publicitara. Banc.

Un roman, un neamt si un american crapa si ajung la poarta Raiului, unde statea Sf Petru. Acesta ii intreaba pe fiecare cum s-a intamplat de au murit. Americanul: “Man, am luat un credit cu care mi-am tras un Porsche. Am mers cu 280 la ora, a venit o ploaie, am derapat, m-am dus direct intr-un copac si am crapat”. Germanul: ” Herr Sfinte, am luat un imprumut si mi-am cumparat un Mercedes. Mergeam linistit pe sosea cand mi-a sarit eine Kaprioara in fata si am virat brusc stanga, sa n-o omor. Numai ca pe banda cealalta venea un TIR.  Asa am murit”. Romanul: “Preasfinte, la mine a fost mult mai linistit. Mi-am luat un credit in franci elvetieni din care mi-am tras un Jeep. Am murit de foame”

Revenim.

Domnul Ionescu are cateva solutii, dar se gandeste la ele de cateva luni, fara sa faca nimic concret. Plateste luna de luna mai multi lei la banca, dar nu pare sa il deranjeze. Ar putea sa isi refinanteze creditul sau sa isi reduca efortul financiar prin negocierea cu banca a unei maturitati mai bune.  Intreaba peste tot de ce Banca Elvetiei nu intra in piata cum face Mugur Isarescu ca sa “miste” cursul, doar atat cat sa-i faca lui rata mai mica. Intrebarea asta si-o pune nu numai Ionescu, ci si elvetienii.

De francul puternic se bucura turistii care obtin mai multi euro pe franc atunci cand se duc in vizita in  Grecia de pilda. Dar pentru exportatori, francul devine o drama. Profiturile celor care produc marfuri  “Swiss made” si le exporta  se corodeaza. Pe domnul Ionescu nu il intereseaza foarte tare ce se petrece la nivel macro, ca nu e treaba lui. Ce-i pasa ca luni, de pilda, EFG Bank a avertizat că “recenta creştere bruscă a francului elveţian” i-a topit profitul pe primul trimestru. Si l-a schimbat imediat pe directorul general.  Swissmem, din industria constructoare de masini, a avertizat ca s-ar putea sa isi reloce productia din cauza francului prea puternic. In zona chimiei, elvetienii de la Lonza au anunţat o prelungire a timpului de lucru pentru a limita impactul aprecierii francului.

Economistii spun ca tendinta ar putea continua inca o vreme pentru ca aceasta apreciere ii obliga pe patroni la o disciplina mai sanatoasa a afacerilor lor. Dezvoltarea unei infrastructuri pentru a îmbunătăţi competitivitatea, cum a sugerat bancherul elvetian  Thierry Lombard ar fi o cale. Dar, din păcate, asta inseamna timp mult de care elvetienii nu dispun acum.

Pentru a-si proteja antreprenorii, exista discutii la cel mai inalt nivel prin care exportatorilor sa le fie acordate reduceri fiscale in cuantum egal cu pierderile suferite din aprecierea francului. Pe piata insa nu se va interveni, spune insasi Guvernatorul Bancii Elvetiei.

Vezi aici momentele importante din istoria francului elvetian sau citeste aici despre potentialul maxim de apreciere a monedei elvetiene. Sau porniti aerul conditionat, ca nu va pot obliga sa stati sa cititi pe canicula asta. :)

În medie, un român deţine 1.2 – 1.5 carduri, cardul fiind serviciul financiar cu cea mai mare incidenţă.
Marea majoritate a cardurilor bancare sunt de debit (89% din totalul cardurilor si 87% din cardul principal utilizat), urmat de cel de credit, cel cu overdraft şi cel destinat cumparaturilor.

Daca va uitati la graficul reflectand problemele pe care clientii le raporteaza in legatura cu bancile de la care au carduri, veti gasi  criterii ca “lipsa de flexibilitate” in relatia cu clientii (campion pare BRD, urmat de Bancpost si Raiffeisen)

Din “spatele”  pregatirii campaniei. Cum a fost “desenat” produsul?

Ceea ce urmeaza este citat din materialele de pregatire ale campaniei

“Proiectul trebuie gandit holistic, respectiv toate vizualurile vor fi in linie.

Copy-ul va fi construit in maniera campaniei de card de cumparaturi: beneficiu emotional (in headline) + beneficiu rational (in paragraful introductiv)

Fiind vorba de materiale informationale despre diferite caracteristici ale cardului de cumparaturi, am ales un element vizual comun, usor de   identificat in fiecare layout, dar pe care sa-l “adaptam“ fiecaruia din  avantajele descrise detaliat in leaflet.

Asa am ajuns la cosul de cumparaturi, in special pentru ca se leaga de denumirea cardului si ne trimite direct la pozitionarea produsului.

Spre deosebire de campania de imagine care comunica relansarea cardului intr-un mod emotional, cu povesti personalizate pentru fiecare personaj si caracteristica a produsului in parte, pentru aceasta initiativa avem nevoie de o comunicare directa, referentiala, informativa. Astfel propunerea a fost sa folosim vizualuri simbolice, fara personaje.

Initiativa va fi legata de campania de imagine prin headline-urile cu o tenta mai personala

Cel mai important din perspectiva clientului este ca pe raportul de activitate informatiile sa fie prezentate intr-un mod cat mai explicit , fara utilizarea unor termeni bancari/economici ;

“credit”=ar putea fi inlocuit cu “sume achitate” ,”debit”=ar putea fi inlocuit cu “sume utilizate”, utilizat la sfarsitul perioadei=”datoria totala”…etc“.

- clientii de regula nu regasesc foarte usor in raport informatiile importante – ar fi mai simplu ca informatiile precum “suma minima de plata ,datoria totala, data scadenta” sa fie imprimate pe raport mai puternic vizibil decat istoricul tranzactiilor sau alte informatii , pentru a fi mai usor de identificat.

Referitor la forma si continutul raportului de activitate cei mai multi clienti ar aprecia daca informatiile ar fi putin mai explicite.

1. O mare parte din clienti mi-au transmis ca termeni precum “utilizat la inceputul perioadei/sume utilizate pe parcursul perioadei” ii pun deseori in dificultate.

Unii dintre ei au sugerat chiar formulari care i-ar ajuta sa gestioneze mai bine rambursarile si sa inteleaga  daca au rambursat corect sau nu:

“Sume datorate pentru raportul anterior”, “Sume rambursate pentru raportul anterior”, ” Sume utilizate in perioada curenta”.

2. De asemenea, ei sustin ca ar ajuta daca suma totala si suma minima ar fi clar delimitate de restul informatiilor, la inceputul raportului.

Pentru clientii cu debitare directa ar putea fi utila si introducerea ei pe raportul de activitate. Sa fie specificata data la care se va incerca retragerea sumei minime/totale iar clientii sa fie indrumati sa verifice contul curent inainte de acea data pentru a evita intarzierile.

3. O alta informatie ce ar putea fi inclusa pe raportul de activitate este data la care se va percepe urmatoarea taxa de administrare a contului.

O idee ar fi ca in preajma preluarii acestei taxe (1-2 luni inainte), clientii sa fie informati prin raportul de activitate.

Avand in vedere nemultumirile clientilor referitor la forma si continutul raportului de activitate,cred ca ar fi foarte util pentru clienti daca s-ar specifica intr-un chenar,eventual cu o culoare care sa atraga  atentia informatiile sub forma : Suma minima de rambursat : [...]  Suma totala de rambursat : [...] Data limita de plata : [...]  Puteti rambursa fie suma minima,fie suma totala sau orice suma cuprinsa intre acestea doua.  Neplata sumei minime atrage dupa sine  Taxa fixa de rambursare intarziata in valaore de … ron.  Am trecut exact asa deoarece chiar am avut un client ieri cu care am avut o discutie pe aceasta tema.

O alta specificatie ar fi sa se inlocuiasca “Suma debit” cu “Suma utilizata” si  Suma credit cu Sume rambursate.

Cu cat informatiile sunt mai pe intelesul clientilor cu atat se vor evita mai mult situatiile in care spun ca nu au stiut ce se intampla daca nu platesc la timp sau ca nu stiau cat au de plata.

Daca voi mai primi feed-back din partea clientilor pe aceasta tema cu cea mai mare placere voi reveni la voi cu detalii.

Multi clienti se plang ca nu inteleg raportul de activitate si cu siguranta informatiile ar trebui sa fie cat mai usor de inteles pentru orice client de rand.

Eu cred ca cel mai bine ar trebui sa apara pe raportul de activitate ca in exemplul de mai jos: – datorie de pe raportul de activitate anterior, – sume depuse  pentru raportul de activitate anterior, -sume ramase de plata de  pe raportul de activitate anterior, – dobanda datorata, -tranzactii efectuate si decontate, -asigurare de viata  etc, – Datorie totala  = datorie raport de activitate anterior – sume depuse + tranzactii efectuate si decontate + dobanda + asigurare….., La final sa apara un sumar cum a spus si … eventual scris mai mare si evidentiat cumva  (spre exemplu):  In perioada 01.02.2011 – 25.02.2011  aveti de achitat: Suma minima de plata pana la data de 25.02.2011  : ……x lei, Datorie totala     …… x lei, In cazul in care  se poate in josul paginii sa fie mentionat sa sune clientii la serviciul …..si nr de telefon de pe spatele cardului.

Promotii sau oferte sau alte lucruri care apar acum pe raportul de activitate sa fie pe verso sau pe alta pagina.

Si eu sunt de acord ca raportul de activitate ar trebui sa fie mult mai usor de inteles. Clientii cu care am discutat s-au referit in primul rand nu la dificultatea de intelegere a termenilor, cat la complexitatea rapoartelor, ei dorind un document mult mai simplu alcatuit.

O modificare a formei raportului, in ceea ce priveste complexitatea, ar fi si mai eficace daca s-ar simplifica termenii: de ex. in loc de “debit”, “credit” folosirea termenilor “iesiri”, respectiv “intrari”.Clientii care nu isi amintesc ce reprezinta suma de 40 de lei ar putea sa se simta fraudati daca apare exprimarea “total sume utilizate”.
Motivele retinerilor: motive culturale, lipsa de dispozitive POS si nu in ultimul rand oamenii nu au încă încredere în securitatea procesului de plată

Pentru posesori de carduri, costul cardului (fie de debit sau de credit) joacă rolul cel mai important în luarea deciziei achiziţionarii unui astfel de produs
Doi din 3 respondenti transporta cardul cu ei de zi cu zi, iar unul din trei si-l lasa acasa …

Desi incidenta problemelor in plata cu cardul este mica, romanii se feresc atunci cand sunt invitati sa achite in magazine cu cardul, de teama de a nu li se fura banii

Trei sferturi spun ca dureaza prea mult plata cu cardul

Ar mai fi de pus cateva grafice si mai ales de interpretat. Studiul de care vorbim nu a fost si nu va fi dat publicitatii, fiind de uz intern pentru cel care l-a comandat. Eu l-am primit si mi s-a parut interesant.

Banca de care spuneam ca a comandat acest studiu a utilizat toate aceste date. Rezultatele se vor cuantifica in perioada urmatoare, urmand sa va tin la curent cu numarul de plasticuri vandute.

Varianta 1. Stergi toate datoriile lui Grecescu si o iei de la zero. Cam periculos. Vine vecinul lui Grecescu, dl. Madridescu si cere sa-i stergi si lui datoria din caiet. Nu se face…

Varianta 2. Faci o echipa care sa administreze veniturile lui Grecescu. Vezi cati bani ii intra, ii virezi in contul datoriilor, minus banii de paine. De analizat.

Varianta 3. Ii dai in continuare bani pe promisiunea lui Grecescu ca ti-i va returna cel mai tarziu la calendele grecesti. Trebuie sa fii prost sa faci asta. Ai si tu nevoie de bani, ca si copiii tai ar manca ciocolata si s-ar duce la Disneyland. Exclus, fara niste garantii.

Varianta 4. Il iei pe Grecescu deoparte si faci o intelegere privata cu el, fara ca ceilalti sa afle. Dificil, fiecare incearca un asemenea plan si nu prea merge. In plus, daca se prinde careva, ti-ai terminat obrazul.

Varianta 5. Incerci sa convingi si alti vecini din bloc sa ii dea bani lui Grecescu. De ce sa pierzi doar tu? Mai sunt si alte capre ale vecinilor care pot muri. E dificil insa sa mai gasesti fraieri.

Uitati-va peste acest raport. Si raspundeti apoi daca toata criza asta (din care Grecia e numai un mic episod) nu e o mega-schema Ponzi.

Nu Grecia se salveaza, ci cei care au imprumutat-o. Grecia devine astfel efectul unei cauza mai complicate.

PS vezi si asta

Fazio e un tip foarte religios, apropiat Vaticanului. Are 5 copii. Inainte de venirea lui Berlusconi la putere, era de stanga. Dupa asta a devenit de centru- dreapta.

In 2005 a incercat sa isi ajute prietenul Gianpiero Fiorani de la Banca Popolare Italiana (fosta anco Popolare di Lodi) sa preia Antonveneta. Fazio nu voia in ruptul capului sa le dea banca olandezilor de la ABN. Fiorani a fost arestat la putin timp, iar Fazio a primit acum sentinta. Intre timp, ABN a fost impartita intre RBS, Santander si Fortis.

Cei care citesc presa de business din Grecia (Imerisia, Naftemporiki, Expres) stiu despre ce vorbesc. Eu citesc in fiecare dimineata intre 4 si 5 presa lor. Paranoia e maxima. Der Spiegel conduce din umbra manevra ocultei internationale. Economisti reputati vin cu solutii si zic ca daca tot e sa iasa din Euroland, sa o faca la un curs al euro pe la 700 de drahme, nu la cel de  300, la cat au aderat.

UE, FMI, CE le sunt toti impotriva. Grecia pana la urma e ca o fata frumoasa care te poate umple de SIDA. Ce conteaza cel mai mult? Ca esti frumoasa sau ca imprastii boli? Mai mult ca sigur cei care isi fac concediile acolo stiu mentalitatea elena.

Tehnic vorbind, dupa legile europene ai nevoie de 12 pasi tehnici pe care sa ii faci ca sa iesi din Euroland. Practic, grecii se intreaba : “Si ce poa sa ne faca, domne?”

UE zice ca ar vrea garantii. Grecii rad. Cum sa aduci  insulele sau Acropole ca garantii? Ce`sh nebun? Ne-ati dat bani, sa va fie de bine, par sa zica ei. Vedem noi cand o sa-i platim.

Pentru europeni, asta inseamna sfidare. Pentru greci inseamna doar un alt punct de vedere. In fond, ei au descoperit democratia, nu nemtii sau francezii.

Intre orgolii  nationaliste si ratiuni economice, nimeni nu are de castigat. In scenariul iesirii din Euroland, tarile care au de luat bani de la greci nu vor uita afrontil si vor da cu moneda lor de pamant de cate ori vor putea.

De achitat datoriile la timp nu se pune problema, ca grecii nu mai au bani. Contagiunea isi arata coltii, iar grecii respund aratandu-si fesa dreapta.

Va fi o vara fierbinte. Grecia vrea dragoste, dar pietele vor sex. Care e diferenta?

Pe beliti nu ai cum sa ii contrazici pentru ca iti vin cu argumente in fata carora nu ai cum sa le rezisti. Ei stiu ce se va petrece de pilda  cu Grecia, dar nu pot sa iti spuna.

Ei stiu si cum s-ar putea trece la crestere economica in Romania, dar nu e treaba lor asta si tu trebuie sa intelegi. Belitii stiu multe, dar cand e vorba de explicat,  se inchid in sine si dau cel mult un comunicat (in the worst case scenario).

In rest, belitii sunt oameni de gasca.  Unii au afacerile lor, altii doar le viseaza. De aceea, in spiritul lui Marin Preda (el avea din cate stiu expresia asta- “belitule”) nu pot decat sa le urez  belitilor decat ceva intranscriptibil, dar pe care ei il vor intelege.

Si habar nu am cum e mai corect- “Belitii” sau cu cratima pusa inaintea ultimului i….

Durata: 10 minute (10:00-10:10)
Etapa 1 –Dezlegarea unui mister
Participantii vor cauta pe baza unor ghicitori un set de indicii ascunse de catre traineri in zona locatiei. Dupa gasirea indiciilor vor trebui sa rezolve misterul din spatele indiciilor. Ei se vor folosi doar de comunicarea verbala.
Se va procesa experienta de catre trainer punandu-se accentul pe elemente ce conditioneaza lucrul alaturi de ceilalti: strategia comuna, colaborarea pentru actiune, modalitatile de comunicare, stilul de colaborare, gradul de implicare a tuturor membrilor echipei.

Obiective:
-   Intelegerea factorilor care genereaza standardele lumii “All together!”: intercunoastere, comunicare, schimbul de experienta, colaborare, identitate in cadrul echipei
- Identificarea particularitatilor echipei extinse in raport cu factorii ce conditioneaza atitudinea colaborativa
- Cresterea gradului de dinamism intr-o proba contra cronometru
- Cresterea nivelului de intercunoastere si socializare
Durata: 90 minute (10:10-11:40)

Interesanta este insa propunere de dezlegare a misterului

V-ati fi asteptat sa fie legat de evolutii bancare sau ale unor monede? Ei, as…Iata povestea:
“In curtea d-rei Sorescu s-a gasit un cutit manjit cu sangele d-lui Chiaburu.
Liftierul a vazut-o pe sotia d-lui Chiaburu ducandu-se in apartamentul d-lui Sanatescu la ora 11.30 P.M.
Cand a fost vazut de liftier, dl Chiaburu sangera putin, dar nu parea grav ranit.
Dl Chiaburu a distrus afacerea d-lui Iantu furandu-i toti clientii.
Cutitul gasit in curtea d-rei Sorescu purta amprentele d-lui Sanatescu.
Cu arma d-lui Iantu s-a tras numai un glont.
Glontul extras din coapsa dl. Chiaburu se potriveste cu arma d-lui Iantu.
Liftierul a raportat politiei ca l-a gasit pe dl. Chiaburu la 12.15 A.M.
Dl Iantu a tras in cineva care s-a strecurat in apartamentul sau la miezul noptii.
Cand a fost gasit mort, dl Chiaburu avea o rana produsa de un glont in coapsa si o rana produsa de un cutit in spate.
Pe covorul din fata apartamentului d-lui Iantu s-au descoperit pete din sangele d-lui Chiaburu.
I-au descoperit urme din sangele d-lui Chiaburu in masina d-lui Sanatescu.
D-ra Sorescu a spus ca nimeni nu a parasit cladirea intre 12.25 si 12.45 A.M.
Dl  Iantu i-a spus d-lui Chiaburu ca avea de gand sa-l omoare.
Liftierul a spus ca atunci cand si-a terminat serviciul in holul blocului se afla d-ra Sorescu.
Cand politia a incercat sa-l gaseasca pe dl Sorescu dupa crima,acesta disparuse.
Politia nu l-a putut gasi de dl Sorescu dupa ce s-a comis crima.
Adesea d-ra Sorescu il urmarea pe dl Chiaburu.
Sotia d-lui Chiaburu a disparut dupa comiterea crimei.
D-ra Sorescu l-a vazut pe dl Chiaburu ducandu-se la blocul d-lui Iantu la ora 11.55 P.M.
Dupa starea cadavrului d-lui Chiaburu, era evident ca fusese tarat pe o distanta lunga.
Liftierul a terminat serviciul la 12.30 A.M.
Liftierul l-a vazut pe dl Chiaburu ducandu-se in camera d-lui Sanatescu la ora 12.25 A.M.
Potrivit medicului legist dl Chiaburu era mort de o ora cand i s-a descoperit cadavrul.
Cadavrul d-lui Chiaburu a fost gasit la ora 1.30 A.M.
Liftierul a relatat ca sotia d-lui Chiaburu pleca adesea impreuna cu dl Sanatescu.
Cadavrul d-lui Chiaburu a fost gasit in parc.

Etapa 2 –Construirea mesajului de identitate
Fiecare echipa va avea de realizat un videoclip de maxim 2 minute, ce va apare (sic!n.m. Dan Popa) in media, pe o tema ce le va fi comunicata de catre trainer. Participantii se pot folosi de toate resursele pe care le au in jurul lor si pot filma oriunde.  Ei trebuie sa fie cat mai creativi si cat mai originali, sa nu piarda din vedere cele trei caracteristici ale lumii: Impreuna.

Obiective:
- Transferul in zona constienta a obiectivelor experientei
- Motivarea puternica a echipelor participante la eveniment
-  Dezvoltarea spiritului de echipa
Durata: Design /concepere film:  50 min
Filmare: 10 min/echipa (6 echipe) (11:40-13:30)

Etapa 3 – BAND-ul bancii( “sa cantam cu heliu”)
Se va lucra in aceleasi grupuri mici. Fiecare grup va trebui sa creeze un imn al bancii (maxim 2 strofe + refren). Apoi avand la dispozitie melodii celebre date de traineri trebuie sa intepreteze imnul in fata colegilor. Intepretarea se va face cu heliu inhalat.
Obiective:
- comunicare intre membrii echipei
- lucru in echipa
-creativitate
- fun
Durata: 90 minute (15:00-16:30)

Inchiderea evenimentului
Participantii vor viziona impreuna videoclipurile lor. Trainer-ul coordonator al programului va realiza un scurt debrief final de inchidere a evenimentului.

Participantii vor experimenta un program activ cu accent pe:
-Socializare
- Mecanismele de impartasire a experientelor individuale
-  Consolidarea spiritului de echipa
-Cresterea coeziuniii de grup

O alta banca…
Conducerea unei banci a organizat pentru angajatii ei o sesiune de team-building, undeva la munte.Inainte de criza.  “Socializarea” a durat doua zile, cheltuielile depasind cu putin 9000 de euro, pentru circa 20 de persoane.
Cele mai bune camere le-au avut cei din departamentul de Trezorerie, care au fost cazati in apartamente, in vreme ce vicepresedintele bancii a dormit intr-o camera single. Programul a cuprins rampel si tiroliana, rafting, foc de tabara, in afara partyurilor si a micilor excursii prin imprejurimi.
Din pacate exact cei din departamentul de resurse umane ai bancii nu au fost prezenti la tem building, lucru comentat negativ de participanti. Cea mai scumpa activitate a fost raftingul, cele doua ore de distractie pe rau scotand din bugetul bancii aproape 8000 de lei.
Cea mai mare satisfactie, spun cei care au participat la team building, au avut-o atunci cand barca in care se afla unul dintre directorii din Centrala bancii s-a rasturnat, acesta cazand in apa care-i ajungea pana la brau. Trezorierul, care se pare ca avea simtul umorului mai bine dozat, i-a cantat un cunoscut refren, putin modificat. “Banca pe valuri, pluteste usor…”

A treia banca
Munte, aer curat. Tiroliana, coborare in rampel. (CFO a refuzat provocarea, declarand ca isi pierde ochelarii). Asistenta lui insa nu a refuzat mai nimic, spun participantii. De la deplasare au fost excluse persoanele cu indicatori “neconformi” (nu ma intrebati care sunt aceia).

S-a lasat cu scandal, intrucat concursul  de dans a fost castigat de seful unei agentii din zona Banat, aflat la cutite cu CEO. Team-buildingul a avut loc in 12 noiembrie 2010.  Cei din banca la care ma refer stiu despre ce vorbesc. In plus, mancarea a lasat de dorit, mai spun participantii. Probabil chelnerii restaurantului la care s-a tinut cheful aveau credite luate de la respectiva institutie….