Principiul auto-consistenței al lui Novikov,  care presupune un mod de călătorie în timp fără pericolul paradoxurilor, ma invata ca singurele cronologii posibile sunt alea care sunt în întregime auto-consistente, astfel încât orice lucru făcut de mine în trecut trebuie să fi fost parte din istorie în tot acest timp, iar iar eu nu pot face nimic pentru a preveni înfăptuirea plecării mele înapoi prin timp ( din moment ce acest lucru ar reprezenta o inconsistență) . Deci, este inutil sa mai dau ceasul in urma cu o ora…..Dar:

De ce pot vorbi oricand fac dus, dar nu pot face dus ori de cate ori vorbesc

Stim bine ca unui eveniment (mutatul ceasului in urma cu o ora sau faptul ca scriu acest post)  este un lucru căruia i se poate alatura un moment în timp și o locație în spațiu unice în raport cu un sistem de referință: este un “punct”unic oarecum, definit prin cele patru coordonate spațiu-timp: Momentul la care a avut loc și locația spațială în 3 dimensiuni definesc un punct de referință. Să numim acest sistem de referință S.

În teoria relativității se dorește adesea calcularea poziției unui punct dintr-un alt sistem de referință.

Să presupunem că avem un al doilea sistem de referință S’, ale cărui axe spațiale și ceas coincid exact cu ale lui S la momentul zero, dar care se mișcă cu o viteză constantă în raport cu S în jurul axei – de pilda pozitia mea in pat la ora 3 fix.

Deoarece nu există sistem de referință absolut în teoria relativității, conceptul de “în mișcare” nu există în sens strict, întrucât toate sunt mereu în mișcare în raport cu alte sisteme de referință.

Să definim evenimentul de coordonate spațiu-timp în sistemul S și în S’. Atunci transformarile Lorentz vin si spun că eu (care dorm) fata de eu (care scriu acum) sunt legat prin formulele:

Vestea buna: Din prima ecuație a transformărilor Lorentz în termeni de diferențe de coordonate obtinem (sper ca ma urmariti!!!)

este clar că două evenimente care sunt simultane în sistemul de referință S, nu sunt neapărat simultane în alt sistem inerțial S’. Cu alte cuvinte, eu pot vorbi oricand fac dus, dar nu pot face dus oricand vorbesc.

Datul ceasului in urma cu o ora iti distruge viitorul (din sistemul de referinta S)

Acuma, revenind si scriind transformarea Lorentz și inversa sa în termenii diferențelor de coordonate, se obține in urma unui rapid calcul mintal:

E clar acum? Din pacate nu mai ai ce sa faci.  Istoria s-a scris deja. In vechiul sistem, eu la ora asta terminam de citit cartea lui Kahneman si imi beam cafeaua linistit si fericit. In actualul sistem scriu ca tampitul un post.  Dintr-un anume sistem de referinta, mi-am distrus viitorul, am prelungit cu o ora criza si am ramas captiv in prezent, fara sa mai fiu capabil sa ma intorc in trecut. Godammit!

Luati femilia Ionescu, datoare la intretinerea blocului. Ca sa nu le taie caldura si apa cea calda, vecinii  pun mana de la mana sa ii imprumute pe Ionesti ca sa isi achite datoria la administrator. Familia Ionescu isi achita o parte din datorie, dar cu cealalta merge in excursie sa se distreze ca sunt si ei oameni. Intre timp, dl. Ionescu isi pierde serviciul si achita tot mai greu ratele imprumutului. Scara e iar in pericol de a fi debransata. Vecinii alimenteaza Fondul de Imprumut si ii mai dau o sansa amaratei familii. Dar, ghinion!

Ramane fara serviciu si onor familia Popescu. E iarasi nevoie de bani. Mai mult, fiecare cotizant la Fonda cere sa li se mareasca dobanzile la imprumut, ca riscul ca Ionescu sa-i lase cu ochii in soare a crescut. Si uite-asa apare cercul cel vicio. Banii sunt tot mai scumpi, ratele devin tot mai mari iar posibilitatile de a le rambursa, scad. In locul lui Inescu, scriem “Grecia”. In dreptul lui Popescu scriem alta tara (Spania, Italia, Franta sau chiar Ungaria). Ce ne facem cu asemenea vecini?
Daca aceste tari nu ar fi in zona euro, s-ar confrunta cu un scenariu tipic economiilor deschise: Statul, slabit de gestionarea proasta a finantelor, ar apela la imprumuturi exterioare la dobanzi tot mai mari. Investitorii, ingrijorati, si-ar reduce plasamentele acolo. Cursul de schimb s-ar duce naibii, Statul nu ar mai putea face fata platii datoriei si ar invoca falimentul.

Vorba lui Radu Herjeu: Pentru o populatie disperata sa se uite in chilotii altora si care a dat nastere capatosilor, marutilor, ionestilor si diaconestilor, botezatilor si dragusencelor, columbenilor si borcilor... e destul de penibila isteria asta anti-recensamant, pe motiv de intrebari care violeaza intimitatea!

E simplu.

Trei cercetatori. Toti elvetieni. Toti  de la Institutul federal de tehnologie din Zurich. Ei bine, cei trei au facut un studiu. O sa incep cu sfarsitul. Deci ( ca sa incep inteligent) cu ce au descoperit ei, adica. Deci 80% din tot ce inseamna transnationale e controlat deci de 737 de entitati (persoane, banci, firme de asigurari samd.) Mai mult.: deci  147 companii multinaţionale controleaza deci 40% din valoarea economică şi financiară a tuturor multinaţionalelor. Din cele 147,  deci restrangem la 50 marii detinatori de capital, denumiti “super-organismul“.  Acesta este compus în principal din bănci: Barclays în frunte, urmat deci de  “stelele” de pe Wall Street (JP Morgan, Merrill Lynch, Goldman Sachs, Morgan Stanley …). Mai avem asigurătorii şi băncile Axa,  Societe Generale… Am terminat de citit studiul intr-o nota pesimista. Printre eminentele cenusii ale planetei nu am gasit nicio companie romaneasca. Nici CEC Bank, nici macar pe Isarescu, carele stim bine ca face parte din grupul acela misterios….Stiu insa sigur ca Isarescu controleaza si el ceva-ceva…nu e chiar fara coledzi, ma-ntelegi…

Cititi The network of global corporate control

PS Sa nu uit sa trimit azi 737 de e-mailuri…

UPDATE Pentru pretentiosi. Noua sală a sporturilor din municipiul Călăraşi a fost inaugurată joi, la eveniment participând reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale.  Nici acum nu e clar??????

Este extraordinar aici. Seful e mai tot timpul plecat prin oras, faci aproape ce vrei. Mi s-a dat si un target lejer, particip la concursurile interne unde putem castiga frigidere sau uscatoare de par confiscate de la cei care nu si-ai mai platit ratele. E zuper!

Am primit normele interne, un caiet de vreo  1000 de pagini cu tot felul de situatii, pe care trebuie sa il stim pe de rost. E cam prost tradus, dar oricum nu trebuie sa fim mai ortodocsi decat papa. Unele chestii nu le-am inteles, dar cum seful nu a venit de la tenis ca sa mi le explice…Poate diseara la el acasa sa imi mai dea niste detalii.

Am vandut singura singurica 15 credite astazi si mi-am indeplinit targetul pe luna asta. Bine, pentru ultimul am convins-o pe mama sa se imprumute pentru un aspirator beton si un telefon cordless.  Le-a luat pe 10 ani ca sa aiba o rata cat mai mica.

Cred ca am facut o gafa azi. Cand mi-a spus seful ca ar fi cazul sa ne extindem putin, m-am  dezbracat si m-am aruncat in pat.  Se referea la reteaua bancii.

Am o colega proasta care am impresia ca pune bete in roate INSTITUTIEI.  Ieri a avertizat un client sa nu isi ia o masina de 18.000 euro prin credit pe 10 ani ca la salariul lui e mai bine sa fie prudent, ca nu stiu ce…I-am facut raport si am inteles ca de maine poate sa-si caute proasta de lucru.

E criza. Seful e la tenis si a zis sa nu-l deranjam cu prostii. Ca nu avem noi treaba cu Lehman (sau Lemhan) Brodars. Are dreptate, nu figureaza la noi ca si client. Cine stie de unde s-o fi imprumutat si nu si-o mai fi platit ratele, boul.

Banca noastra- bine, sediul din tara mama- a primit un credit de la stat, ca nu mai aveam lichiditati.  Nenorocitii il vor inapoi in 5 ani. Sa vezi tu ce le-o tragem, mi-a zis seful. Mi se pare corect. Statul e hot.

Seful era tare trist aseara. A zis ca trebuie sa inchida 20 de unitati. Mi-a fost mila de el si i-am spus sa-mi dea cheile ca merg eu sa le inchid.  A ras, dar nu cred ca a inteles ca voiam doar sa-l ajut.

Sedinta mare. Banca a trebuit sa treaca pe un srl “active neperformante”. Nu stiu exact ce sunt alea dar sigur nu au legatura cu mine. Toti mi-au spus ca sunt si foarte activa si performanta. Cine stie la ce proaste se refera….

Ieri s-a anuntat ca va fi redus personalul. Vai draga, ce sa-ti spun. O sa ma idea afara niste ochelariste paroase  din alea care tot avertizau sa incetam cu creditele in franci elvetieni. Sa se mai duca la epilat ca nu lucrezi oricum intr-o banca.

M-a sunat mama ca nu mai  poate plati ratele. Mi-a fost mila, dar a trebuit s-o execut silit. I-am luat casa si o sa i-o inchiriez, sa nu zica ca tot sunt aia rea

Nu prea mai dam credite. Traim din trading si din titlurile de stat.  I-am spus sefului ca stiu si eu cateva titluri din alea, de stat: Spania, Franta si Italia. Cel mai frumos titlu e al Italiei, unde am facut bani frumosi cand aveam 15 ani.

Seful  e un zuper tip. Ca sa nu ma dea afara, mi-a gasit un loc in departamentul de IT. Trebuie doar sa-I supraveghez pe baieti. Pe Nelutu l-am supravegheat deja de trei ori.

Se intoarce iar criza, din cate inteleg de la seful. Ce naibii sa insemne asta? Iar o sa ne plictisim executand silit tot felul de….?

I-am spus sefului idea mea. Nu suntem obligati sa intram in contact cu toti tampitii care nu stiu nici ce e ala un swap sau hedging. Sa externalizam contactul cu oamenii. Sa angajam o firma care sa-i trieze si doar aia care se califica sa aiba dreptul sa intre in banca. A zis ca e o idee buna, sa fac un memo. Am citit toata Kama Sutra dar sa mor daca stiu cum se face pozitia aia!

Cica intreg sectorul bancar e pe duca. Nu numai la noi, ci in toata lumea. Nasol. Trebuie sa ma gandesc in ce am putea sa ne transformam, daca nu mai merge sa fii banca. La cate sedii avem, putem sa ne tragem niste saloane de pedichiura. Sa vina oamenii sa isi bage picioarele iar noi sa le luam banii.

Maine se inchide banca. O sa ne cumpere nu stiu cine. I-am spus sefului ca-mi pare rau, dar eu langa mosi nu mai stau. L-am sunat pe seful bancii care ne preia si m-am programat la un interviu.

Dupa un timp, colegul de birou al domnului Ionescu vazandu-l pe acesta cu cata pofta infuleca din salam, isi cumpara  si el cateva felii, mai mult de pofta. Era bun, al naibii. A doua zi isi lua un baton intreg de salam pe care il duse acasa, bagat in geanta in care isi tinea laptopul, asezat chiar langa mouse. Facu un platou cu putina branza, rosii si cu mult salam si il servi familiei, care in final ragai multumita.

In nici 3 luni, toata compania la care lucra domnul Ionescu manca salam. Bonurile de masa pe care le primeau la salariu erau preschimbate invariabil in batoane de salam pe care si le indesau in frigider si in congelator. “Pastrati-l cu sfintenie, ca de stricat nu are cum sa se strice!”, le spunea domnul Ionescu colegilor.

In scurt timp, domnul Ionescu pusese vreo 5 kilograme pe el. Arata mai rotofei, iar lumea vazandu-l ii zicea ca arata mult mai bine si ca se vede ca ii merge mai bine. Si colegii de serviciu se ingrasasera, ceea ce pentru imaginea companiei era un avantaj. “Daca oamenii de acolo pleznesc de sanatate, e clar ca si firma o duce bine”, ziceau partenerii de afaceri, care ar fi dat orice sa afle secretul bunei evolutii. Conducerea firmei a decis sa faca o afacere si mai buna. A incheiat un parteneriat cu unul dintre cei mai mari producatori de salam din zona si in schimbul bonurilor de masa primea cantitati mai mari de salam pe care le distribuia direct angajatilor. Fericirea angajatilor devenise maxima.

La vreun an dupa asta, domnului Ionescu ii aparusera niste pete pe fata. Erau mici, maronii, dar cum tocmai mancase si niste mazare langa salam, se gandi ca evident, de la mazare i se trage. Drept pentru care a eliminat din meniu mazarea. Petele insa nu i s-au micsorat, ci dimpotriva. A doua zi, un alt coleg nu a venit la munca. Facuse nu stiu ce toxiinfectie de la un aliment indigest.

Cand s-a internat in spital, domnului Ionescu i-a tinut locul un coleg care nici el nu se simtea foarte bine. Cu doua joburi, acesta a clacat cateva zile mai tarziu si a fost dus la spital, nimerind chiar in rezerva in care domnul Ionescu isi lua perfuziile.

In final, firma a dat faliment intrucat nu a mai putut onora numarul urias de contracte incheiate pe cand pleznea de atata sanatate. Partenerii de afaceri si-au mutat afacerile la alte companii, mai putin dependente de salam. Aratau mai slabite, dar isi onorau la zi contractele.

Domnul Ionescu si-a revenit dupa cateva luni, dar doctorii i-au interzis sa mai manance salam. Domnul Ionescu s-a indragostit acum de mere. Manaca zece pe zi si a inceput sa isi duca si la serviciu.

PS Dilema lui Triffin

Economistul Robert Triffin a facut prima oara referire la ea în anii 1960.  În momentul în care lumea s-a depărtat de standardul aurului (fiecare monedă natională avea acoperire în aur), a fost nevoie de o monedă puternică a unei tări mari, care să servească drept monedă de rezervă pentru desfăsurarea comertului mondial. Însă, a pune la dispozitie propria monedă în scopuri internationale, însemnă ca tara respectivă  să fie nevoită să cumpere permanent mai mult decât să vândă, (pentru a alimenta piata cu moneda respectivă), ceea ce ducea la acumularea de deficite imense si, în consecintă, inevitabil, la o stare de faliment. În ultimii 50 de ani, SUA a reprezentat forta propulsatoare a economiei mondiale si se confruntă astăzi cu o stare apropiată celei intuite de Triffin.

Sistemul financiar actual se afla înca în dilema lui Triffin:  daca ar fi avut deficite prea scazute, SUA ar fi intalnit probleme de lichiditate si ar fi produs recesiune. La deficite prea mari, stabilitatea dolarului are de suferit si vedem unde se ajunge. Drept e ca daca toate tarile ar avea rate de schimb flexibile, existenta unui activ de rezerva nu ar mai fi necesara ( acesta e necesar doar protectia –prin vanzari/cumparari de cantitati din respectivul activ- monedei proprii.

Vezi aici si alte “dileme” sau paradoxuri economice. Citeste de asemenea si un studiu foarte recent al FMI pe aceeasi tema

Sa revenim. In raul Lapus ar putea exista un crocodil. Teoretic, ar putea exista si un martian depresiv,desi martienii ar trebui sa fie optimisti in corpore daca s-ar compara cu noi.

Primarul si sonarul au purces sa il caute. Sonarul zice ca e vraja, primarul inca mai cauta. Crocodilul, desi pare el prost sa stiti ca e un animal dotat cu mezencefal si sinapse. Crocodilul se ascunde,  primarul  impreuna cu functionarii Statului il cauta si mai abitir, ca sa arate lumii ca niciodata un crocodil nu e mai destept decat un primar sau decat un sef al Garzii de Mediu.

Crocodilul se dovedeste de negasit in ultimele zile. Sa-l fi inghitit balena ucigasa care ar putea la fel de bine esua pe malul Lapusului? Sa fi venit Big Fut ca sa-si faca de-o provizie pentru la iarna?  Autoritatile cauta un posibil crocodil care ar putea face rau  daca ar exista cu adevarat. Se fac cheltuieli de la bugetul local, se investesc sume judicios calculate, dar crocodilul nu pare de gasit. Se trimit adrese inter-institutionale. Se fac rapoarte pe marginea pericolului pe care un crocodille poate induce intr-o societate, se inventariaza crocodilii Gradinilor Zoologice din preajma. . Degeaba. De pe nicio lista de inventar nu lipsesc salvamarii Lacoste. Si totusi, eforturile continua.

Din partea mea, sa-l caute pana va ninge in Kalahari. Dar stau si ma intreb, cat creier au cei care au aprobat in acte asemenea cheltuieli?

Un crocodil in Lapus e la fel de probabil ca un examen psihiatric al unor reprezentanti ai autoritatilor locale care sa le valideze facultatile intelectuale.

A propos. V-am zis ca la mine pe bloc au aterizat paishpe martzieni flamanzi care au disparut in directia supermarketului de la coltul blocului?

Sa-i cautam, tovarasi! Da-le naibii de cheltuieli, de astea ne arde acum noua?  Inca una mica, moncher! Dragonul de pe umar mi-l ia cineva?

Clipa in care usile s-au dat la o parte, iar marele logofat Vass a intrat, anuntand din usa:”Marite fete domnesti, tocmai am primit un e-mail care confirma inca o data ca am avut dreptate. Deficitul structural a mai scazut, procesul dezinflationist merge in linii normale, iar efectul Balassa Samuelson pare sa isi reduca amplitudinea”, zice Logofatul.

“Cine e preacinstitul Balassa Samuelson?”, se ridica cu ochii scaparand de manie vistiernicul Ialomitianu. Voi verifica daca si-a platit darile la zi, caci greu este a mentine ridicat gradul de conformare  voluntara. Ba inca mai spun cinstite cneaz si scump Logofat ca rata implicita de taxare a scazut in ultima luna”

Auzind acestea, Voievodul Blaga Intaiul puse mana pe telefonul mobil si-l suna pe Marele Spatar Traian Igas. “I sa mi-l aduci pe Balassa Samuelson maine in zori aici, sa stam putintel de vorba, Spatare!”, zise Blaga cu voce apasata. “Dar sunt doi domni, nu unul singur, Preacinstite Voievod. Balassa si cu Samuelson”, spuse Logofatul Vass.

Cneazul Boc, aranjandu-si caftanul, isi murmura in barba: “Facut-am pentru tara asta cat n-au facut alti nevrednici cnezi inaintea mea. Luat-am masuri de austeritate pe care impartitu-le-am cu darnicie la popor. Taiat-am salarii si dat-am ordonante fiscale. Am luat TVA-ul si din pricajit cum era, facutu-l-am mare. Redus-am posturi si desfiintat-am functii. Au oare ce mai doreste poporul aista?”

In timpul in care marii dregatori puneau la cale voievodatul, suna telefonul. Era Voievodul de peste munti, Varujan.”Buna ziua, marite Voievoade. Adoptarati euro, cinstite si mult-prea-de-treaba coleg?” Oooooo, zise  Blaga Intaiul, chiar dumneata sa fii, Varujene? Nu l-am adoptat Prea Cheltuitorule. Mai asteptam slova de la INS sa vedem cum stam cu competitivitatea. Dara il vom adopta pana cand vaca va canta a treia oara de pe acoperis”, zise Blaga, razand.

Sursa de inspiratie

Si pentru ca mi s-a reprosat scurtimea postului, iata un banc cu Raiul, Iadul si bancherii.

Intr-o zi, un bancher a fost impuscat de catre un jefuitor si a murit. Sufletul lui a fost intampinat la portile Raiului de catre Sf. Petru in persoana.

- Bine ai venit in Rai. Dar inainte sa te instalezi, se pare ca avem o problema. Vezi tu, n-am mai avut niciodata de-a face cu directori de banca si nu stim unde sa te trimitem.

- Nici o problema, doar lasati-ma inauntru.

- As vrea eu, dar am ordine de sus. Vei petrece o zi in Iad si una in Rai si apoi vei alege in care din ele vei vrea sa-ti petreci eternitatea.

- Pai deja m-am decis. Prefer sa raman in Rai. Imi deschid o mica firma, dau cateva credite ingerilor, le fac niste carduri…

- Imi pare rau, regulile sunt reguli.

Si astfel Sf. Petru il pune intr-un lift si il trimite in Iad. Usile s-au deschis si bancherul s-a vazut  calcand pe iarba verde a unui teren de golf minunat. Mai departe era un local unde erau toti prietenii lui – directorii cu care lucrase, colegi din alte banci, si toti il aclamau. Au alergat toti spre el, l-au sarutat pe ambii obraji si au discutat despre vremurile trecute. Au jucat o runda excelenta de golf apoi seara s-au dus in local unde au mancat o cina excelenta formata din friptura si homar. A facut cunostinta si cu Diavolul care era de fapt un tip de treaba (chiar dragut) si s-a distrat de minune spunand bancuri si dansand. Toti au dat mana cu el si si-au luat ramas bun in timp ce se urca in lift. Urmatoarele 24 de ore si le-a petrecut in Rai odihnindu-se pe nori si cantand la harpa. S-a distrat de minune, si cele 24 de ore au trecut fara sa-si dea seama. Sf.Petru a venit si l-a luat.

- Deci, ai petrecut o zi in Iad si una in Rai. Acum alege-ti eternitatea.

- Nu credeam c-am sa spun asta, adica, in Rai a fost beton, dar cred ca m-am simtit mai bine in Iad. Asa ca Sf.Petru l-a escortat-o la lift, care s-a reintors in Iad. Cand usile s-au deschis, s-a gasit stand intr-un peisaj dezolant, pustiu, acoperit cu gunoi si mizerie. Prietenii ei erau imbracati in zdrente si colectau gunoiul in saci. Diavolul a venit si el si si-a pus bratul in jurul lui.

- Nu inteleg, spuse bancherul tremurand, ieri cand am fost aici era un teren de golf si un local unde am mancat homar, am dansat si m-am simtit bine. Acum nu mai e decat pustiu si gunoi, iar prietenii mei sunt toti mizerabili. Diavolul s-a uitat catre bancher si a zambit.

- Ieri  te momeam ca sa ne fii client. Insa abia de azi ne esti cu adevarat  unul….

Ce galeti colorate, ce pixuri sau tricouri?  Intretinerea, frate! Partea proasta e ca atunci cand va trebui facuta dovada, ea cu greu va putea fi validata. Citez din acelasi deputat-gasitor. “Romanii s-au desteptat. Facpoze buletinului de vot pentru partidul care le solicita, dupa care si le schimba intre ele pe e-mail. Fiecare votant ajunge sa aiba cate 3-4 jpg-uri cu 3-4 voturi pentru fiecare partid ca sa isi poata incasa “prima”. Asa ca nici pe asta nu te mai poti baza.

Pe langa promisiunea privind plata intretinerii mai exista promisiunile “corporate”, facute unor firme. Partidul despre care vorbesc stie la ce ma refer. Ori, astea se duc fix in arierate.

Deputatul gasitor nu va gasi in veci asemenea solutii, in vreme de deputatul pierzator va cam pierde, ca de aia i-am si zis deputat pierzator.

Si uite-asa, o zicatoare poate insemna si o persoana care zice pur si simplu.

PS Tocmai am terminat de citit cartea asta. E exceptionala, o recomand tuturor