Cum trece vremea

De pe la ora 3 jumate dimineata citesc o carte extrem de faina. Kahneman, Thinking fast and slow. Despre D. Kahneman si ale sale teorii gasiti pe Goagal destule amanunte. Mai jos, aveti o scurta prezentare a lui, legata de fericire.

Desi sunt abia pe la pagina 40, cartea de mai sus e fascinanta.

Aici gasiti o excelenta explicatie (chiar daca usor tehnica) despre cum e cu criza si cu efectele ei. Desi e pe pagina FMI, nu am vazut multi jurnalisti care sa o recomande.

Aaaa. sa nu uit interviul din Le Temps. E pe abonament, dar pentru a citi un articol sau doua se poate face un trial. “Pentru politicieni e mai important sa salveze bancile decat Grecia”.

Continue reading

Au oare EFSF-ul asta nu e un Fond Monetar European (despre care s-a tot vorbit)?

Caci intelepti Dumneavoastra, Fondul Monetar International, un fel de CAR este. Membrii lui doara ca depune bani, iara atunci cand situatiunea o cere, FMI sare sa ajute statul aflat in jena. EFSF-ul se pare ca va functiona cam tot dupa acest principiu, plus o componenta ce a Fond de Garantare aduce. Nu se redescopera focul, caci lesne e sa ne amintim ca prin februarie trecut , un domn profesor de la Paris carele mai lucrat-a la FMI, spus-a  acelasi lucru in  Le Monde . Despre ce e vorba si cat de utila ne-ar fi noua constructia, ramane de discutat.

Continue reading

UPDATE. Ce ii desparte si ce ii uneste pe cei din FIC, AMCHAM, GEA si altii…?

E oarecum bulversant. Toti vor binele mediului de afaceri, dar nu se pun de acord asupra cailor prin care acest bine comun poate fi realizat. Cand ii intrebi in particular, fiecare isi apara argumentele si spun ca Celalalt isi urmareste interesul. “L’enfer, c’est les autres”, vorba lui Sartre, daca nu ma insel prea tare. Investitorii straini?, zic “ai nostri”. Fugi dom`ne de-aici, aia au interesele lor, ca doar nu recomanda ceva ce sa le fie defavorabil in business. Fac miliarde in Romania, cum sa propuna ceva ce i-ar dezavantaja? Steven Van Groningen, presedintele FIC ( si fireste al Raiffeisen Bank) admite ca e nevoie de o mai buna coordonare, dar subliniaza ca FIC reprezinta totusi 33% din PIB. Puncte comune cu ceilalti: legea holdingului, deductibilitatea unor cheltuieli, o distinctie mai clara intre activitati dependente si independente, cresterea taxarii proprietatilor s.a.. Marele mar al discordiei- reducerea CAS.

Continue reading

Despre banci, recapitalizari, BNR, scrisori si memorii. Ceea ce nu se spune despre banci

In bancile romanesti se petrec lucruri despre care nu se spune si nu se scrie din motive pe care unii le stiu, altii le inteleg iar ceilalti spun ca e imposibil sa se intample asa ceva. Cazul A. Sa presupunem ca un dealer face o tranzactie la ordinul unui client in suma de 15, sau 17, sau 20 de milioane de euro. Asta la ora 10. Pana dupa amiaza, cursul se duce in balarii, iar clientul e dispus sa ofere spaga pentru ca tranzactia sa fie stearsa ca sa isi limiteze pierderile. Caz concret, poate fi documentat. BNR habar nu are de asa ceva, decat daca cineva din interiorul bancii respective ii informeaza. Cazul B. Un sef de sucursala a unei banci de top, participa la o intalnire cu CEO-ul. Un expat care nu a demonstrat foarte multe la viata lui. Oarecum marginalizat. “Romanii sunt clienti de cea mai joasa speta” , spune ditamai presedintele bancii..

Continue reading

Un interviu beton in Handelsblatt cu seful BNP Paribas. Musai de citit

Pentru cei care urmaresc presa de business stiu ca ziarul german Handelsblatt e extrem de serios.  Cu câteva săptămâni în urmă, doi jurnalişti de la Handelsblatt s-au  întâlnit cu directorul general al BNP Paribas, Baudouin Prot. În timpul interviului, Prot a fost de acord să răspundă la toate întrebările puse de gazetari, intrebari de la ” Dispune BNP Paribas de rezerve de numerar suficiente?” sau “De ce băncile refuze sa se imprumute reciproc şi preferă să isi depuna banii la Banca Centrală Europeană?”. Dupa ce a raspuns, Prot a vrut sa vada interviul. A mai facut o serie de schimbari la unele raspunsuri. Handelsblatt a fost de acord cu ele, ca poate a vrut omul sa isi mai corecteze spusele. P urma, Prot a mai cerut o data sa vada interviul inainte de publicare. Ocazie cu care a retras pur si simplu cateva raspunsuri. Vinerea trecuta, BNP a interzis celor de la Handelsblatt publicarea interviului. Li se facuse teama, nu mai aveau chef, nu stiau cum va fi primit, naibii stie. Evident, nemtii de la Handelsblatt s-au enervat.  Drept pentru care acestia au publicat pe doua pagini intrebarile, iar inlocul raspunsurilor au lasat spatii goale. Simbolic. :) Interviul poate fi citit aici, sau dand click pe imaginea din stanga.

UPDATE: Radu mi-a trimis linkul unde interviul poate fi citit: http://wcorporate.bnpparibas.com/applis/wCorporate/wCorporate.nsf/docsByCode/DMMI-8MKMN8/$FILE/HB.pdf

(mersi, Radu)

O istorie crestineasca a falimentelor Greciei. Cum scrie la Deuteronom…

Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce.  Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie.  In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53  de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare.  Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

Continue reading

Discursul Guvernatorului. O descompunere matematica dupa frecventa cuvintelor folosite

Atunci cand o persoana publica tine un discurs, frecventa cu care abordeaza o tema anume o poate impune in agenda publica. Daca un presedinte, premier, guvernator de banca centrala utilizeaza cuvantul “criza” la fiecare al zecelea cuvant de pilda, e un semnal ca mesajul e perceput de ascultatori ca fiind centrat in jurul “crizei”. Multumita prietenilor de la MediaIQ, am luat cele doua discursuri ale Guvernatorului Isarescu de marti si miercuri si am analizat care au fost cele mai utilizate cuvinte, dintr-un set de 30 de expresii prestabilite (criza, inflatie, bani, banca centrala, credite samd, insotite de familiile de cuvinte).  Softul utilizat masoara frecventa cu care a fost rostit un cuvant la un total de 100 de cuvinte rostite. O frecventa de 0,1 a cuvantului “Craciun” de pilda inseamna ca la 100 de cuvinte, cuvantul “Craciun” a fost utilizat de 0,1 ori. La 1000 de cuvinte, a fost utilizat o data.

Continue reading

Grecia. In fond, cine ce risca?

In 2007, cotidianul Wall Street Journal o dadea drept exemplu de economie performanta. Oficiali ai Moody`s o laudau. Dupa cateva luni, calvarul incepea. Mai intai au scazut exporturile. Apoi, banii trimisi din afara scadeau vazand cu ochii.  In scurta vreme, a ajuns paria clubului select in care intrase victorioasa. Acum se discuta despre falimentul ei ca tara. Ce s-a petrecut intre timp? Cum a ajuns Grecia un fel de experiment al zonei euro si ce risca cei care au invitat-o “in marea familie Euroland”?

Continue reading

Linkurile zilei

Azi a fost o zi destul de incarcata. Nu o sa insist asupra programului meu, ci asupra unor subiecte mult mai interesante. Unul e al lui Dan Selaru. Acesta mai precis, desi am citit de cateva ori si postul lui anterior, ca sa il inteleg mai bine.  Mai e blogul lui Florin, despre care am mai zis si imi mentin parerea ca e cel mai tare blog pe economics. In curand, pe acelasi blog il veti gasi si pe Lucian Isar, un alt zuper- economist de la noi. Theophyle ramane Theophyle. Cine nu-l citeste, ramane prost. Un alt link este catre blogul profesorului Glavan (il vedeti destul de des la Money Channel sau RTV) si care de cate ori ne intalnim, imi face cadouri (carti) sub diferite pretexte. Haios este si postul Balonului Imobiliar.

M-am mai oprit azi pe blogul Kayshei- colega jurnalista pe care am cunoscut-o odata cu actiunea umanitara de anul trecut la care m-ati ajutat cu totii. Nu mai zic de Matash cu care am avut discutii asa cum doar noi le puteam avea ( Cristi plsssssss sa ramana intre noi!!!) si de libertatea lui Mihnea, care stie ce e aia diferenta dintre Bucuresti si Cluj (jos palaria, Mihnea!)

As mai putea scrie o tona de povesti despre Vlad Mixich, unul dintre cei mai talentati si mai cu bun simt jurnalisti pe care am avut ocazia sa-i cunosc… dar pentru Vlad promit un post special.

Ordinea lor este aleatoare. Valoarea postarilor lor este la fel de ridicata.Rog iertari de la cei pe care i-am uitat.  Data viitoare voi fi infinit mai atent.