Critic, vital si secundar intr-o banca. Cum arata planul de continuare a activitatii a unei institutii bancare

In viata fiecarei banci poate interveni un moment de criza. De dorit sa nu se intample, dar daca momentul ala vine, e bine sa te prinda pregatit. Mai jos veti vedea care dintre activitatile de baza le considera o banca vitale, care sunt critice si care sunt mai de mana a doua. Veti mai putea citi si despre cum agentiile cu peste 7 salariati vor fi mutate in asa numitele centre de repliere, in vreme ce in cazul agentiilor mici, cu sub 7 salariati,  personalul va fi relocat. .

calificarea activitatilor critice

Continue reading

Sindicatele din Educatie si Transporturi ameninta cu proteste. Cat de sindicalizata este de fapt Romania?

Potrivit statisticilor internationale, Romania avea un grad de sindicalizare de sub 20%, in scadere abrupt fata de 1990, cand 9 din 10 angajati faceau parte dintr-un sindica. Asa erau vremurile atunci. Totusi, chiar si in perioada de dinaintea crizei, o treime dintre angajati erau sindicalizati. Declinul s-a accentuat dupa adoptarea, în 2011, a noii legislaţii privind relaţiile de muncă. Fenomenul e prezent pana si in tarile cu o densitate sindicala uriasa (Islanda, Finlanda si Suedia), unde criza mondiala a redus gradul de sindicalizare.
Aici discutia se pote bifurca usor, daca punem in discutie eficacitatea sindicatelor la noi si la altii. Desi Romania are o densitate mult mai puternica decat a Frantei de pilda,  actiunile sindicalistilor din Romania sunt infinit mai diluate decat cele ale “camarazilor” francezi. Argumente sunt destule: in Romania o parte dintre liderii sindicali fie au trecut de-a lungul vremii de partea Puterii, ori au fost condamnati pentru coruptie. Sau pur si simplu, sindicatele au declansat actiuni futile.

densitatea sindicala

Pe langa astea, a mai fost de vina si declinul fortei de munca din cauza restructurarilor in diferite sectoare din economie, plus migratia externa.

Continue reading

Cum arata contractul de sponsorizare al unui medic spagar si care erau tintele de vanzari ale marilor grupuri din pharma

Povestea spagilor luate de medici e veche. Am scris despre ea inca de acum vreo 4 ani, de mi-au sarit in cap jumatate din medici si culmea, o parte dintre pacienti. Medicii se lasau mituiti fara jena prin acceptarea de excursii, vacante, dar si prin achitarea unor amarate de mese la restaurant sau doar a unor buchete de flori, in functie de pretul pe care-l aveau.

decont-masa

 

Continue reading

Topul accidentelor rutiere din Romania si al victimelor acestora, pe judete

Cand mi-am busit prima masina (o Dacie veche, cumparata in rate de la un prieten), eram intr-o parcare de supermarket si ma grabeam spre casa. Am dat in spate fara sa ma gandesc ca o soferita parcase perpendicular pe directia mea de mers in timp ce-mi aranjam plasele pe scaunul din dreapta fata. Am dat in spate si i-am indoit usor portiera. Nimic serios, dar a trebuit sa chemam Politia, care a venit, a facut fotografii, schite si tot tacamul prevazut in legea care opera atunci. Habar nu aveam ca eram unul din cifrele de baza ale Statisticii accidentelor. Unul din cinci accidente rutiere care au loc in Romania se petrece in Bucuresti-Ilfov. Aici oamenii par mai grabiti si mai stresati decat in alte zone din tara. La polul opus e Covasna. Isten óvja!

Continue reading

O treime din casele noi de la tara sunt tot fara canalizare. Cate locuinte sunt de fapt in Romania? Totul despre fondul locativ in 7 puncte

Avem  circa 20 de milioane de locuitori structurati in 7.1 milioane de gospodarii care ocupa 8.88 milioane locuinte. Asta inseamna un excedent de 1,7 milioane de locuinte. Date valabile la 1 ianuarie 2016, potrivit INS. Anul trecut s-au construit peste 41.500 de locuinte. De fapt, s-au construit mai multe, dar “iesirile” (demolarile si schimbarea destinatiei altor locuinte) au facut ca pe sold sa avem cu 41.500 de locuinte noi. In jur de 150.000 de locuinte sunt permanent neocupate. Si aici trendul este crescator, in urma cu doi ani existau circa 100.000 de locuinte permanent libere.

Continue reading

Viata din interiorul bancii (I). Cum arata strategia de risc a unei banci

BNR a  introdus miercuri cinci noi articole prin care in esenta spune ca înaintea de semnarea unui contract de credit, băncile trebuie să realizeze o evaluare mai riguroasă a capacităţii clientului de rambursare. “Înainte de încheierea unui contract de credit, împrumutătorii realizează, pe baza unor informaţii corespunzătoare şi suficiente(…) o evaluare riguroasă a capacităţii clientului de rambursare a creditului potrivit obligaţiilor contractuale,luând în considerare factori relevanţi în conformitate cu prevederile prezentului regulament”, scrie BNR. Cum faceau pana acum bancile?

Un manual al unei banci il puteti gasi aici.

Continue reading

Relatia clienti-banci. Un remake

Filmul e acelasi, difera doar actorii. Ca si acum, si atunci existau doua tabere. Cei pro banci si cei contra. Ambele, radicalizate. Ca si acum, si atunci a existat un om politic care a venit cu un proiect devenit lege care introducea  un haircut la plata datoriilor catre banca. Atunci era Argetoianu (aflat la cutite cu Mitita Constantinescu, fost guvernator al BNR), azi e Zamfir, in relatii nu foarte calde cu actualul Guvernator. Presa apropiata sistemului bancar a sarit in aer.Ca si acum, si atunci se invocau pierderile pe care deponentii le pot avea, se declara neconstitutionalitatea legii. Statul sa-i ajute pe cei care nu pot plati, dar nu si pe cei care nu vor!, scriau si atunci ziarele.

Continue reading

Darea in plata se face la noi de la 1800 incoace. Manual de bune practici

In Romania ( in Principate, ca sa fim rigurosi) , Revolutia de la 1821 a adus deprecierea puternica a leului in fata galbenilor. De la 17 lei/galben se ajunge in scurt timp la 39 de lei/galben si chiar mai sus (dincolo de 45 lei/galben la 1860). Si celelalte monede s-au apreciat in fata leului. Funducliul (moneda din aur) creste de la 7 lei la 14 lei. Florinul, de la un leu la 6,75 lei samd. Nu discutam aici motivele, sa ne intelegem. Asa cum a explodat francul, asa explodase atunci galbenul. Cei indatorati in galbeni erau in aceeasi situatie in care sunt acum cei indatorati in franci. Desi erau la limita legii, se acordau uneori pasuiri la plata- un fel de rescadentari. De pilda, Domnul Tarii a acordat un asemenea moratoriu boierului V. Roset la 1825, datoria acestuia fiind uriasa, de jumatate de milion de lei (vezi V.A. Ureche- Moratorium). Cei amarati, dadeau in plata parasindu-si pur si simplu locuintele. Plecau unde vedeau cu ochiii si o luau de la capat. Drept e ca pe atunci te urmarea mai grei Fiscul…Sa revenim, insa.

Continue reading

O veste buna adusa de o veste proasta

Asistam la un paradox care ridica mici semne de intrebare. Cum poate o populatie care imbatraneste accelerat sa isi creasca consumul cu 20%, cata vreme se stie ca batranii -al caror numar e in crestere- cheltuiesc mai putin, iar tinerii- care scad dramatic ca numar- sunt de fapt cei care sustin consumul intr-o tara? Somajul nu a scazut cutremurator, sa zici ca au intrat in campul muncii milioane de romani care au dat iama la primul salariu prin malluri si nici alte miracole economice nu s-au petrecut. Foarte pe scurt, consumul poate creste intr-o economie in doua situatii: ori populatia creste si, chiar daca isi cumpara fiecare cam aceleasi bunuri, per total consumul va indica o crestere (trei oameni care consuma fiecare cate o paine vor consuma mai mult decat doi oameni care consuma cate o paine) sau daca la aceeasi populatie sau chiar la una in scadere, fiecare cetatean decide sa isi creasca cheltuielile pentru a avea un confort superior. Dar daca e asa, CINE  sunt cei care au decis sa aloce bugete mai mari pentru mancare si haine?

Continue reading