Principiul auto-consistenței al lui Novikov,  care presupune un mod de călătorie în timp fără pericolul paradoxurilor, ma invata ca singurele cronologii posibile sunt alea care sunt în întregime auto-consistente, astfel încât orice lucru făcut de mine în trecut trebuie să fi fost parte din istorie în tot acest timp, iar iar eu nu pot face nimic pentru a preveni înfăptuirea plecării mele înapoi prin timp ( din moment ce acest lucru ar reprezenta o inconsistență) . Deci, este inutil sa mai dau ceasul in urma cu o ora…..Dar:

De ce pot vorbi oricand fac dus, dar nu pot face dus ori de cate ori vorbesc

Stim bine ca unui eveniment (mutatul ceasului in urma cu o ora sau faptul ca scriu acest post)  este un lucru căruia i se poate alatura un moment în timp și o locație în spațiu unice în raport cu un sistem de referință: este un “punct”unic oarecum, definit prin cele patru coordonate spațiu-timp: Momentul la care a avut loc și locația spațială în 3 dimensiuni definesc un punct de referință. Să numim acest sistem de referință S.

În teoria relativității se dorește adesea calcularea poziției unui punct dintr-un alt sistem de referință.

Să presupunem că avem un al doilea sistem de referință S’, ale cărui axe spațiale și ceas coincid exact cu ale lui S la momentul zero, dar care se mișcă cu o viteză constantă în raport cu S în jurul axei – de pilda pozitia mea in pat la ora 3 fix.

Deoarece nu există sistem de referință absolut în teoria relativității, conceptul de “în mișcare” nu există în sens strict, întrucât toate sunt mereu în mișcare în raport cu alte sisteme de referință.

Să definim evenimentul de coordonate spațiu-timp în sistemul S și în S’. Atunci transformarile Lorentz vin si spun că eu (care dorm) fata de eu (care scriu acum) sunt legat prin formulele:

Vestea buna: Din prima ecuație a transformărilor Lorentz în termeni de diferențe de coordonate obtinem (sper ca ma urmariti!!!)

este clar că două evenimente care sunt simultane în sistemul de referință S, nu sunt neapărat simultane în alt sistem inerțial S’. Cu alte cuvinte, eu pot vorbi oricand fac dus, dar nu pot face dus oricand vorbesc.

Datul ceasului in urma cu o ora iti distruge viitorul (din sistemul de referinta S)

Acuma, revenind si scriind transformarea Lorentz și inversa sa în termenii diferențelor de coordonate, se obține in urma unui rapid calcul mintal:

E clar acum? Din pacate nu mai ai ce sa faci.  Istoria s-a scris deja. In vechiul sistem, eu la ora asta terminam de citit cartea lui Kahneman si imi beam cafeaua linistit si fericit. In actualul sistem scriu ca tampitul un post.  Dintr-un anume sistem de referinta, mi-am distrus viitorul, am prelungit cu o ora criza si am ramas captiv in prezent, fara sa mai fiu capabil sa ma intorc in trecut. Godammit!

Desi sunt abia pe la pagina 40, cartea de mai sus e fascinanta.

Aici gasiti o excelenta explicatie (chiar daca usor tehnica) despre cum e cu criza si cu efectele ei. Desi e pe pagina FMI, nu am vazut multi jurnalisti care sa o recomande.

Aaaa. sa nu uit interviul din Le Temps. E pe abonament, dar pentru a citi un articol sau doua se poate face un trial. “Pentru politicieni e mai important sa salveze bancile decat Grecia”.

PIB-ul SUA nu se simte bine. A crescut mai incet decat in perioada de dupa razboi. Econbrowser stie de ce.:)

Despre neuroeconomie am mai scris pe HotNews. Frontal Cortex , un foarte bun site, scrie despre  mind-wondering. Merita cetit.

Ne auzim mai incolo.O dimineata faina tuturor.

Datele sunt inca provizorii, cele definitive vor aparea in noiembrie,  după publicarea  rezultatelor pe al treilea trimestru. Drept e ca pana atunci unele o sa isi machieze bilanturile, asa cum au mai facut-o si pana acum (vezi cazul Dexia).
Potrivit acordului semnat in biroul lui van Rompuy, bancherii  vor inainta autoritatilor de supraveghere din tarile de care apartin planul de recapitalizare. In final, acest plan va trebui aprobat de EBA.
Textul acordului adaugă că, până cand ţinta de 9% este atinsa, “băncile ar trebui să fie supuse unor constrângeri cu privire la distribuirea de dividende şi prime.”

P.S.1 Cat despre Grecia, ramane cum am vorbit. Vor primi atatia bani cati vor cere, fie ca se reformeaza, fie ca nu.

Luati femilia Ionescu, datoare la intretinerea blocului. Ca sa nu le taie caldura si apa cea calda, vecinii  pun mana de la mana sa ii imprumute pe Ionesti ca sa isi achite datoria la administrator. Familia Ionescu isi achita o parte din datorie, dar cu cealalta merge in excursie sa se distreze ca sunt si ei oameni. Intre timp, dl. Ionescu isi pierde serviciul si achita tot mai greu ratele imprumutului. Scara e iar in pericol de a fi debransata. Vecinii alimenteaza Fondul de Imprumut si ii mai dau o sansa amaratei familii. Dar, ghinion!

Ramane fara serviciu si onor familia Popescu. E iarasi nevoie de bani. Mai mult, fiecare cotizant la Fonda cere sa li se mareasca dobanzile la imprumut, ca riscul ca Ionescu sa-i lase cu ochii in soare a crescut. Si uite-asa apare cercul cel vicio. Banii sunt tot mai scumpi, ratele devin tot mai mari iar posibilitatile de a le rambursa, scad. In locul lui Inescu, scriem “Grecia”. In dreptul lui Popescu scriem alta tara (Spania, Italia, Franta sau chiar Ungaria). Ce ne facem cu asemenea vecini?
Daca aceste tari nu ar fi in zona euro, s-ar confrunta cu un scenariu tipic economiilor deschise: Statul, slabit de gestionarea proasta a finantelor, ar apela la imprumuturi exterioare la dobanzi tot mai mari. Investitorii, ingrijorati, si-ar reduce plasamentele acolo. Cursul de schimb s-ar duce naibii, Statul nu ar mai putea face fata platii datoriei si ar invoca falimentul.

Vorba lui Radu Herjeu: Pentru o populatie disperata sa se uite in chilotii altora si care a dat nastere capatosilor, marutilor, ionestilor si diaconestilor, botezatilor si dragusencelor, columbenilor si borcilor... e destul de penibila isteria asta anti-recensamant, pe motiv de intrebari care violeaza intimitatea!

E simplu.

Unii vor TVA de 24, altii spun ca trebuie redus la 19%. Vezi aici care e nivelul optim al TVA si ce se discuta in lume pe aceasta tema.

Personal, cred ca simpla reducere a TVA in acest moment, fara a adauga si alte masuri, ar fi nefericita.Dar – se stie-  eficienţa economică este maximizata prin impozitarea bunurilor la rate invers proporţionale cu elasticitatea la preţ a cererii. Pe romaneste, consumul de produse inelastice sa fie taxat mai mult decat cel de produse cu elasticitate ridicata. Drept e ca un asemenea concept ar fi greu de aplicat din ratiuni practice. Cine sa stea sa calculeze elasticitatile fiecarui produs, sa le actualizeze, sa faca apoi reglajul fin samd? Dar ca idee pe baza careia sa starnim discutii, merge.

Revenind. Aici aveti Cartea Alba a FIC, cu propunerile aferente. Aici aveti un excelent interviu cu Ionus Simoin- AMCHAM. Iar aici studiul facut de Daniel Daianu, Laurian Lungu si Ella Kallai. Pentru cei care vor sa compare solutiile fiecaruia.

Una peste alta, din 220 de propuneri ale FIC, au fost luate in considerare circa 27. Dintre care s-au solutionat 11. Cam 5%  ar insemna, nu? E drept, Romania se afla sub un acord cu finantatorii straini, care acord impune niste restrictii. Cu putin curaj insa si cu multe calcule cred ca anumite cifre pot fi atinse cu un set diferit de masuri fata de cele pe care le are in cap Min Finantelor.

Vezi aici topul masurilor de consolidare fiscala (din alte tari, via OECD)

Personal, sunt pentru scaderea fiscalitatii si pt adaptarea cotei la conditiile macro din Europa. Vezi aici ce masuri se luau in antichitate pentru a promova natalitatea (bazinul de unde vei putea recolata contributiile pentru pensii) sau de ce la noi, instituirea unei taxe pe bogatie nu va avea niciodata efectul scontat.

Sunt de acord cu Paun, dar ma desprind de domnia sa in cateva puncte, mai ales in cele legate de BNR si  de atributiile sale strict pe problema fiscalitatii.

Azi am trimis cate un set de intrebari fiecarui participant la discutie.

Steven van Groningen - Presedinte FIC spune asa:

Este nerealist sa credem ca o singura organizatie poate acoperi toate aspectele care tin de mediul de afaceri, chiar daca de exemplu Consiliul Investitorilor Straini reprezinta 130 de companii cu o contributie in PIB de aproximativ 33%,  investitii cumulate de circa 40 miliarde EURO si peste 190.000 de salariati. Vor exista mereu si organizatii care reprezinta o industrie, cu problemele specifice sau organizatii in care nationalitatea de origine a investitorilor primeaza, cum sunt camerele de comert bilaterale. De aceea, Consiliul Investitorilor Straini, crede ca este potrivit sa ne concentram pe probleme generale ale mediului de afaceri, care sunt valabile si se cer solutionate indiferent de industrie, de originea capitalului sau investitorului si chiar de marimea companiei.
Ceea ce vad necesar este intr-adevar o mai buna coordonare intre aceste organizatii de afaceri, pentru imbunatatirea eficientei si eficacitatii. Este unul dintre obiectivele noastre pentru anul acesta.

Rep (adica eu): Ca reprezentant al Guvernului, nu e dificil de ales partenerii de negociere? Ale cui propuneri sa le iau in considerare, cata vreme unele se bat cap in cap?

Din punctul meu de vedere, Guvernul nu trebuie sa adopte ca atare o propunere sau alta, ci sa creeze un cadru si un proces continuu de dialog cu organizatiile care reprezinta mediul de afaceri – si de asemenea, cu organizatii ale societatii civile. Dintr-o dezbatere deschisa intotdeauna rezulta o solutie mai buna, sunt multe fatete ale unei probleme si trebuie documentat impactul oricarei masuri sau actiuni guvernamentale asupra tuturor grupurilor din societate. Este contraproductiv ca Guvernul si autoritatile in general sa ia decizii sau sa adopte reglementari fara consultari, iar ulterior sa incercam in primul rand sa le respectam – pentru ca activitatea tuturor membrilor nostri se bazeaza pe respectarea legislatiei in vigoare – apoi sa incercam sa o imbunatatim, dupa ce efectele negative ale unor prevederi sunt deja un fapt.

Rep: Cat de mult ia Guvernul in serios propunerile diferitelor organizatii, asociatii, institute de cercetare samd?

As zice ca din ce in mai mult. Repet, ceea ce este cel mai important este dialogul continuu, numai asa putem ajunge la politici si reglementari mai bune.

Surse apropiate mediului de afaceri local spun asa:

” Trebuie sa intrebati guvernul. Studiul lui Daianu et comp. nu are propuneri majore de schimbare a fiscalitatii. Celelalte doua sunt facute de jucatori din piata, direct interesati de una sau alta dintre schimbari.  Nici nu e bine sa fie o singura voce, de asta e democratie”

Sau: “Nu am vazut documentele FIC. Dar trebuie sa vedeti cine a elaborat aceste analize. Nu omiteti ca avem de-a face cu organizatii patronale. Mai mult ele reprezinta interese ale grupurilor mari straine…Spun aceasta intrucat noi nu aparam interesele cuiva anume, ci am judecat prin prisma interesului national (desigur, asa cum il percem noi)”

Despre cat de plauzibile sunt cateva reforme punctuale, intr-un post viitor.

Via Facebook, Vlad Craioveanu

Trec peste team-buildingurile cu Alba ca Zapada si cei 7 pitici (fara bicio gluma) si revin la ce scriu angajatii bancilor.

“M-am revoltat asemenea declaratii, bineinteles. Urmarea? M-au chemat in comisia de disciplina si ma obliga sa imi dau demisia. Pe motiv ca nu au nevoie de astfel de angajati.  Ca nu sunt aproape de interesele bancii…Nimeni nu spune ca suntem obligati sa mintim ca sa le luam banii clientilor, ca esti tot timpul amenintat  la serviciu si pentru ca am avut curajul sa trimit un memoriu  la toti cei din banca ceea ce se intampla…”, spun ditamai directori de sucursale ale bancii de mai sus.

Cazul C. Tot din primele 10. Un control intern descopera ca angajatii proprii au facut o gaura de 3,9 milioane de euro. Tehnicile folosite sunt de-a dreptul prostesti.

Tehnica unu: Ai acces la conturile clientilor? Exceptional

In plin centrul Bucurestiului opereaza una din sucursalele cele mai mari ale bancii in cauza. Angajatii bancii au si ei slabiciuni. Una este aceea ca unii dintre ei atunci cand dau de bani nu se pot opri sa nu bage mana pana la cot. Intra in conturile clientilor si fac viramente prostesti, catre alte conturi. La sume mici, unii proprietari de conturi nu  baga de seama. Cand faci insa un virament de 58.770 de lei dintr-o data, cum a facut un asemenea angajat, nu te miri ca esti dat urgent afara. Si ca fostul tau angajator te va urmari si in mormant sa isi recupereze banii si onoarea in fata clientului pagubit.

Tehnica doi. Daca tot esti in banca, de ce sa nu iti faci singur un descoperit de cont? Pai ce, esti orice amarat de pe strada ca sa faci cerere si sa astepti cine stie cat? Intri de bunavoie in sistemul informatic al institutiei  si iti dai singur aprobarea, ca doar de aia lucrezi in banca. 85.000 de lei, ce mare scofala?

Tehnica trei. Esti prost si atat. Vine un cetatean la ghiseu si face o cerere sa retraga niste bani. Tu ai altele pe cap, asa ca il rezolvi rapid pe client. La sfarsitul zilei ti se atrage atentia ca ai dat banii unuia care nu avea nicio treaba cu contul din care l-ai servit. Prinde orbul, scoate-i banii. Cam 100.000 de lei.

Tehnica patru. Retragi bani din ATM. Pe la spate.  Nu de la un singur ATM, ci de la mai multe bucati. In total, angajatul (lucra la departamentul logistic) si-a scos din bancomate 105.890 lei. Nu bagand cardul prin fata, ci prin spate. Banca s-a prins dupa cateva zile. Acum nu mai lucreaza in banca, dar prejudiciul a ramas.

Alte tehnici: Acordarea de credite fictive care nu se regasesc in arhivele bancii, imprumuturi date cu incalcarea normelor interne, bani trimisi unor rude din strainatate sau mici imprumuturi acordate colegilor. Aceasta este descoperirea facuta de controlul intern al unei alte banci banci din top 10, una dintre persoanele implicate fiind chiar directorul unei respectabile agentii.

Oficialii BNR s-au marginit sa declare ca asemenea situatii nu sunt foarte rare si ca totul tine de managementul resurselor umane. “Cata vreme un om are acces la foarte multi bani, ajunge sa isi piarda cumpatul vazand cat de usor se poate fura. Lucrurile pot scapa usor de sub control. Cazurile nu sunt foarte rare dar, din fericire  autorii sunt prinsi si raspund pentru faptele lor”, au declarat surse din BNR

Alta banca “Sunt unul dintre cei care au fost disponibilizati . In momentul plecarii mele imediat mi-a dublat rata la 1000 de unitati monetare. 50 platesc din credit si 950 dobinzi vreme de 30 de ani . Va dati seama in ce situatie sunt ? Am facut cereri pentru refinantare si nu au fost de acord . La ultima nici nu am primit raspuns .Am facut refinantare a unui credit cu putin timp de a fi disponibilz. de atunci ma chinui ingrozitor. Am achitat sporadic si la ora asta am restante foarte foarte mari zile multe intirziere, figurez ca cel mai rau paltnic  si risc sa ramin fara casa . Am lucrat peste 20 de ani in banca .. daca as fi sa ma mai nasc odata niciodata nu voi mai face prostia asta sa lucrez in banca. Iti inoculeaza cultul banului , ca tu esti superior altora iar la un moment dat te elimina si te lichideaza fara mila .

Cazul D ” Mi-au propus 100.000 de euro recompensa ca sa plec dar sa imi tin gura. Nu am acceptat si acum o sa ma judec cu ei”

Povestile europene cu recapitalizari, lichiditati, criza euro,  palesc in fata acestor situatii. Din care situatii mai am vrei 20 de cazuri concrete. Poate le va afla si BNR si centralele bancilor in cauza.

UPDATE: Radu mi-a trimis linkul unde interviul poate fi citit: http://wcorporate.bnpparibas.com/applis/wCorporate/wCorporate.nsf/docsByCode/DMMI-8MKMN8/$FILE/HB.pdf

(mersi, Radu)

Explicatiile nu sunt foarte complicate pentru cei care urmaresc fenomenul bancar European. Sa le luam pe rand. Erste Group si-a redus semnificativ expunerea pe Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda si Italia, de la 1,9 miliarde de euro la sfarsitul lui 2010 la 0,6 miliarde de euro (la 30 septembrie), si a schimbat metoda de evaluare a portofoliului CDS de la cost de amortizare la pretul pietei.  Aceste expuneri (din cate stiu, pe greci era minora) nu sunt in mod neaparat directe. Daca de pilda Banca Ics imprumuta Grecia si se asigura impotriva falimentului la Erste Bank, evident ca Erste va fi cea care va privi duios catre CDS-uri. Pot fi si expuneri indirecte, altfel spus.

Treaba cu fondul commercial e o chestiune si ea pur contabila, fara implicatii pentru clienti, de pilda. “Noi ne reevaluam goodwill-ul si de doua ori pe an”, imi spunea un apropiat sef de sucursala bancara . In plus, perspectiva a fost inrautatita dar rating-urile au fost reafirmate.

Am sa postez si cateva comentarii internationale pt curiosi, dar abia maine…

Cum reactioneaza agentiile de rating?

In detalii tehnice, puteti vedea aici modus operandi, ca sa ne exprimam latineste. Ceea ce au facut cei de la Erste a fost sa isi faca curatenie intr-o casa in care s-ar putea sa vina  noi oaspeti. Nu exclud ca in curand Erste Bank sa anunte o recapitalizare cu un jucator important.

Desigur, gestul Erste Bank, desi riscant oarecum, are un mare avantaj: poate reduce o eventuala miscare de pendul a actiunilor. Reduce volatilitatea actiunilor, ceea ce e extrem de important.

Are vreun efect asupra clientilor?

Teama mi-e ca nu. Desi in aparenta un gest auto-devorator, curatenia declansata de Erste e un semnal bun pentru piete

Celor care m-au intrebat telefonic sau in mail daca e cazul sa isi retraga banii de la BCR pe motiv de downgrade, le raspund razand ca in niciun caz. Nici dobanzile si nici ratele la creditele contractate nu ar trebui sa sufere schimbari din aceasta cauza. Mai mult, desi unele banci doar discuta despre posibile crize viitoare fara sa demareze actiuni de curatire a propriilor bilanturi, Erste a pus pe hartie, a tras linie si a spus “aici suntem”.