Cateva vorbe despre bani, incredere si criza datoriilor suverane (1)

Unii economisti spun ca banii nu sunt altceva decat o promisiune a rambursarii unei datorii si atat. Cand iei un leu imprumut de la o banca tu iei de fapt o hartie prin care recunosti ca esti dator cu un leu bancii si atasezi promisiunea restituirii lui. Inainte vreme, cand Ion ii imprumuta un sac de faina lui Gheorghe pe timp de un an, la scadenta poate Gheorghe nu avea sacul de faina, dar ii dadea ceva de o valoare similara pentru Ion si cu care Gheorghe era de acord. De pilda un cojoc. Cu acel cojoc, Ion se ducea la tamplarul Bebe care statea in frig si ar fi fost in stare sa dea o masa cu 4 scaune in schimbul unui cojoc.  Asta e comertul de tip barter. Banii au aparut pentru a usura acest schimb.

Continue reading

De ce nu putem face un fond suveran de investitii?

Ideea nu e noua, dar mi-am amintit de ea azi dimineata. Din cate stiu, a existat la un moment dat o propunere, dar niciun minister nu a raspuns. Ata ete, traim in Romania. Teoretic, surse de alimentare a unui asemenea vehicul ar fi.  Unele asemenea fonduri sunt alimentate (cam doua treimi) din excedentele comerciale, altele din banii bancilor centrale, iar altele din participatiile Statului in economie.

Daca in plus, s-ar face si niste analize de impact privind reducerea cotei unice cu 3-4 p.p. ( pentru a atrage investitii si a stimula companiile care lucreaza la negru sau care isi utilizeaza acum timpul cautand metode legale de a ocoli plata taxelor) probabil ca nu ne-am plange de bani la buget. Solutiile sunt simple: reducerea taxelor, un fond suveran de investitii si o mai buna colectare. Ce asa mare scofala?

Cine ridica restructurarea, de restructurare va pieri

Teleconferinta a fost amanata cu doua ceasuri. Oricum era o chestiune formala, asupra careia se convenea dinainte. Era pentru “piete”. Nimeni cred ca isi inchiopuie ca ministrul elen de Finante formeaza un numar de telefon si intreaba “alo, doamna Lagarde? Ce bine ca v-am prins la telefon…” Consultarile echipelor de tehnicieni au loc periodic, astazi urmand sa se concretizeze discutiile anterioare. Comisia Europeana nu va cere se pare noi masuri de austeritate, realizand ca se afla deja la limita imposibilului. Drept ca ca si daca se iau angajamente si se fac juraminte de iubire, problema de fond nu se rezolva. Grecii sunt tinuti sub perfuzii financiare si asa vor ramane lucrurile inca o bucata de vrem, daca…

Continue reading

Subiectele zilei

Reforma bancilor britanice va intarzia. Cu cat mai mare va fi intarzierea, cu atat mai tarziu va veni recuperarea.  In Franta, urmeaza o saptamana de foc. Daca se va adeveri zvonul privind scaderea ratingului bancilor locale, ne putem astepta la inrautatirea situatiei din pietele financiare. Nationalizarea temporara a bancilor nu mai e un zvon susotit pe la colturi. Asta mai ales de cand situatia din Grecia demonstreaza ca toate planurile sofisticate concepute in marile birouri europene se pot arunca la gunoi.  Despre sustinerea bancilor de catre State vorbeste si seful UBS, Oswald Gruber, intr-un interviu acordat Sonntag.  Sigur ca e o mare porcarie asta, dar e cea mai mica, zic unii, fata de ceea ce s-ar intampla daca nu s-ar face. Daca atata stiu insa bancile centrale si Guvernele, ce naibii sa mai zici?

Continue reading

Se prosteste lumea? De ce nu exista lideri?

O importanta agentie de rating ar putea reduce “scorul” bancilor din Franta. Asta se va lasa iar cu turbulente pe pietele bancare, daca se va intampla. Chestiunea (desi simpla la prima vedere) aduce in discutie doua lucruri: cat de accurate sunt informatiile furnizate de agentiile de rating (cat de bine se documenteaza analistii care recomanda reducerile sau suisurile ratingurilor, daca informatiile la care au acces sunt ele insele accurate, daca nu cumva s-a trecut de la generozitate maxima la prudenta exagerata etc) si a doua de ce naibii singura retea credibila europeana- cea a bancilor centrale- nu isi construieste propria agentie de rating. Au informatii de prima mana, sunt mai credibile decat M, F si S&P si ar evalua mai corect decat o fac agentiile. Partea proasta e ca si in sanul bancilor centrale parerile divergente se inmultesc. Nu au lideri pe masura vremii. Trichet, inainte de pensie, nu mai pare interesat decat sa isi incheie fara scandal mandatul. Draghi isi are “ciudateniile” lui, Stark nu mai e… In locul lui a fost numit Joerg Asmussen, fost student al lui Axel Weber, ale caror competente fusesera apreciate drept insuficiente.  Pe cine ne bazam? Nu sunt lideri.

Continue reading

Concertul trupei G7. Unde sunt vocile de altadata….?

2011, Marsilia. Trupa G7 se reuneste pentru un concert. Corul principalilor lideri se aude insa pe mai multe voci. Refrenul ramane intonat pe o singura voce, dar dupa asta, fiecare cu strofa lui. “Ne vom coordona deciziile. Suntem hotărâţi să avem o reacţie fermă şi coordonată la nivel internaţional”  canta membrii trupei G7 Band, la unison. O parte din echipa tehnica a formatiei a parasit trupa (Jurgen Stark) iar  disensiunile dintre membrii formatiei (Germania-principalul solist european si restul trupei) par sa ameninte urmatoarele turnee. Daca ne uitam in trecut, succesele concrete asumate de G7 Band nu mai sunt atat de laudate.  Mai toate concertele se incheiau cu refrenul “Am luat masuri decisive, am raspuns prompt si viguros crizei”, dupa care urmau alte furtuni pe scena. Poate ca trupa a obosit iar vocea nu mai e cea de odinioara (doua diniori-sic!). Sa luam solistii pe rand: SUA- are inca o voce puternica, dar nu mai poate dansa- scartaie din toate incheieturile. Canta cu medicul curant in culise, ca sa intervina daca e necesar.

Continue reading

Datoriile pot fi si bune, cand sunt mici. Care e pragul de la care ele devin “rele”?

La un nivel moderat, datoria poate fi benefica pentru o economie, ajutand la cresterea economica atunci cand banii imprumutati sunt cheltuiti cu eficienta. Daca e la un nivel prea ridicat, aceeasi datorie te sufoca si te poate arunca intr-o spirala periculoasa. Care e insa nivelul de la care datoriile devin „rele”? Cand datoria „buna” inceteaza a mai ajuta o economie si incepe sa traga in jos un stat? In cazul datoriei guvernamentale, pragul e cuprins intre 80-100%., arata Cecchetti intr-un studiu publicat de Banca reglementelor Internationale. Drept e ca, pentru a avea o marja de manevra, acest nivel ar trebui tinut mult sub pragul de 80%. In cazul indatorarii companiilor, media de la care o datoria buna devine „rea”, este de circa 90%  din PIB iar pentru populatie, pragul critic de indatorare este de 85%.

Continue reading

The expected never happens; it is the unexpected always

Dupa oferta refuzata de a se uni cu NBG, Alpha a acceptat mariajul cu Eurobank. Probabil vor urma si alte fuziuni in aceasta toamna. Un raport al Deutsche Bank sugereaza cateva nume si asocieri posibile. Cum ar fi de pilda Piraeus– -Postbank- – ATE BANK

Un post excelent

..si o interventie a lui Stiglitz la Lindau Meetings

Continue reading

Din presa lumii. O selectie de texte care merita citite

Un excelent text si infograme legate de criza datoriilor si de contagiune in Washington Post.

In Le Monde, citim cateva marturii ale unor fost angajati ai agentiilor de rating, care descriu munca lor acolo.  Nu trebuie sa va asteptati la noutati socante, mai ales dupa ce o serie de emailuri au fost publicate anul trecut mi se pare de catre o comisie a SEC. La Tribune publica clasamentul celor mai sigure 50 de banci (preluat din Global Finance). Le Point noteaza ca marti ministrul francez al Economiei se va intalni cu omologul sau german pentru a discuta punerea in practica a propunerilor  Merkel-Sarkozy. In agenda participantului german, intalnirii i-au fost rezervate zece ore.

Continue reading