Cum trece vremea

De pe la ora 3 jumate dimineata citesc o carte extrem de faina. Kahneman, Thinking fast and slow. Despre D. Kahneman si ale sale teorii gasiti pe Goagal destule amanunte. Mai jos, aveti o scurta prezentare a lui, legata de fericire.

Desi sunt abia pe la pagina 40, cartea de mai sus e fascinanta.

Aici gasiti o excelenta explicatie (chiar daca usor tehnica) despre cum e cu criza si cu efectele ei. Desi e pe pagina FMI, nu am vazut multi jurnalisti care sa o recomande.

Aaaa. sa nu uit interviul din Le Temps. E pe abonament, dar pentru a citi un articol sau doua se poate face un trial. “Pentru politicieni e mai important sa salveze bancile decat Grecia”.

Continue reading

Secretul ratingului

Pentru cei care urmaresc doar cresterea ratingului si/sau audientei, ii anunt ca am descoperit secretul. Stirile cu morti cat mai violente, violuri cat mai scabroase (eventual pedofilie sau zoo..) si/sau imagini pe care de regula mintile bolnave le apreciaza si in fata carora aceleasi hipotalamusuri raman admirativ blocate. De cate ori moare cineva, ratingul e garantat. Doritorii de audienta nu trebuie sa faca altceva decat sa isi “lege” stirile de informatia cea mai macabr de pe net. De pilda: ai de dat o stire cu criza datoriilor care pana la urma ne va lovi? Simplu. Modelul A: “Cu toate ca liderul libian Muammar Gaddafi a fost omorat, Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) ar trebui să împrumute bani guvernelor pentru recapitalizarea băncilor numai dacă instituţiile nu au reuşit să-şi majoreze capitalul de la investitori sau de la guvern”.Model B: “Carla Bruni-Sarkozy, a născut miercuri seară, în jurul orei 20.00 locale, o fetiţă la clinica Muette din Paris. In ciuda acestui lucru, cancelarul german Angela Merkel nu doreste ca EFSF sa fie utilizat pentru salvarea bancilor franceze”. Model C: “La numai o zi dupa intalnirea dintre Isarescu si vicontele Davignon, Huidu e implicat intr- un accident cu victime umane”

Continue reading

FIC, AMCHAM, GEA s.a. ofera solutii de iesire din criza. Unele difera radical. Cine are dreptate?

In ultima luna am fost la trei conferinte organizate de 3 institutii/organizatii respectabile, fiecare venind cu solutiile proprii pentru iesirea din criza, consolidare fiscala si alte chestiuni economice presante.  Azi, cei de la FIC au prezentat Cartea Alba 2011 in care au facut si recomandari punctuale pe diverse domenii economice. Ieri, au avut Daianu, Lungu si Kallai un alt studiu pe fiscalitate. Acum o luna, AMCHAM a iesit cu un studiu si cu recomandari pe aceeasi tema.

Ca elemente comune, gasim pe agricultura (unde se sugereaza aproape la unison fiscalizarea ei, comasarea terenurilor s.a.), zona imobiliara (cresterea taxarii proprietatilor), dar si chestiuni unde punctele de vedere par radical diferite. In special in privinta reducerii CAS si /sau nivelul cotei unice.  Pentru un observator din afara, imaginea devine confuza.

Continue reading

Standard Poor`s a inrautatit perspectiva Erste Bank. Cum s-a ajuns aici?

Sefimea Erste stia sau cel putin banuia ca re-evaluarile anuntate in urma cu doua zile vor starni reactiile agentiilor de rating, care acum sufla si in iaurt dupa ce au dat cu bata in balta la inceputurile crizei. Si ca, prin urmare, perspectivele bancii austriece ar putea fi reduse. Cu toate astea, au anuntat public  ca si-au “re-decorat”  institutia pe dinauntru, asumandu-si riscul downgradarii. Ce i-a manat pe ei in lupta? De ce au anuntat ca au febra, stiind ca vor fi penalizati de “sanitarii financiari”?

Continue reading

O istorie crestineasca a falimentelor Greciei. Cum scrie la Deuteronom…

Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce.  Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie.  In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53  de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare.  Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

Continue reading

Nobel si anti-Nobel

In 2011, castigatorii au fost Thomas J. Sargent si Christopher A. Sims pentru “cercetarile lor empirice legate de relatia cauza-efect in macroeconomie”. N-am prea vazut in presa cat de cat explicat ceea ce sustin ei asa ca am sa rezum ce se afla in spatele acestei sintagme. Munca celor doi e totusi legata de subiecte foarte actuale cum ar fi estimarea consecintelor unor evenimente neasteptate (de pilda modificarea brusca a dobanzii cheie de catre bancile centrale. Cum reactioneaza PIB-ul la o crestere temporara a dobanzii cheie sau la o scadere a inflatiei? Ce se intampla daca o Banca Centrala isi modifica permanent obiectivul privind inflatia?

Continue reading

Ne-am intors de unde-am plecat. Salvam bancile

Politicieni prosti si bancheri centrali nehotariti. Primilor nu ai ce sa le ceri. Celorlalti, poate mai putina auto-suficienta. In fond, la asta se reduce criza bancara pe care o vom vedea incepand din zilele astea: indecizii si baibaieli. Cineva parca da copy/ paste scenariului privind criza din 2008. Dexia mai primise cateva miliarde de euro de la Stat, pe care le-a returnat ulterior, proclamandu-si sanatatea financiara. KBC isi vinde banca privata qatariotilor.  In Danemarca e la fel de rau. Grecii au salvat in ultimul minut una din banci (printr-un fond al Bancii lor Centrale). In Franta, in Germania, lucrurile stau la fel de prost in privinta sectorului bancar. Neincrederea e iar la cote inalte. Nemtii se tem ca francezii isi vor recapitaliza bancile pe banii tuturor europenilor. Francezii se tem ca Germania isi va urmari propriul interes, fara sa dea doi bani pe solidaritatea europeana.

Continue reading

Cum comunica guvernatorii? O comparatie

Mai intai, cateva observatii. Iesirea de ieri a Guvernatorului BNR impotriva presei de business nu este nici prima si (desi mi-as dori) nici ultima. Nu cu mult timp in urma, Isarescu admitea ca e extrem de important cum comunici ca banca centrala. “Toate seminariile pe care le organizam la BNR nu sunt un moft. Evident, exista instrumentele de politica monetara – rezervele minime obligatorii, rata dobanzii, interventii pe piata monetara si valutara – insa transmisia se face prin mesaje. (…) Comunicarea este esentiala pentru o banca centraal. Intr-un fel comunici cu un public educat si in alt fel cu unul needucat. Si nu este vina populatiei ca este needucata”, a explicat Isarescu.

Desi tactic, e o gafa sa te iei in colti cu media de specialitate, Isarescu nu e primul Guvernator care a “gafat”. Au fost altii ale caror gafe au costat economia tarii pe care o reprezentau.

Continue reading

Grecia. In fond, cine ce risca?

In 2007, cotidianul Wall Street Journal o dadea drept exemplu de economie performanta. Oficiali ai Moody`s o laudau. Dupa cateva luni, calvarul incepea. Mai intai au scazut exporturile. Apoi, banii trimisi din afara scadeau vazand cu ochii.  In scurta vreme, a ajuns paria clubului select in care intrase victorioasa. Acum se discuta despre falimentul ei ca tara. Ce s-a petrecut intre timp? Cum a ajuns Grecia un fel de experiment al zonei euro si ce risca cei care au invitat-o “in marea familie Euroland”?

Continue reading