Clasamentul nevoilor de recapitalizare bancara, pe tari.

Bancile europene au nevoie de o capitalizare de 106 miliarde de euro, spune Autoritatea Bancară Europeană. Bancile din Grecia ar avea nevoie de 30 de miliarde, cele din Spania de 26  de miliarde, Italia de 14,7 miliarde……dar nu mai bine ne uitam noi pe tabelul de mai jos? Ca idee, solutia recapitalizarii a fost aleasa dupa principiul “cel mai mic rau posibil”.  Deloc fericita,  ea a fost impusa de urgenta situatiei si de incapacitatea liderilor Uniunii de a gasi pana acum o alta solutie.  Daca ne amintim, vestea recapitalizarii a fost adusa de Lagarde. Imediat, onorabilii  Trichet si Ollie Rehn au sarit sa spuna ca nu e cazul. De fapt, mai toti “liderii” au strigat atunci ca Lagarde vorbeste prostii. S-a dovedit ca habar nu aveau ce se petrece in sectorul pe care il pastoreau. Calculam expuneri, facem calcule si tabele, recapitalizam bancile ca sa aiba bani  cu care nu vor credita economiile si mai stam linistiti cateva luni.  Ce te faci daca dupa Grecia urmeaza Spania, Italia, Portugalia…ne suflecam manecile si calculam iar cat vor pierde bancile  expuse pe aceste tari si apoi cu generoitate le re-recapitalizam?

Continue reading

Secretul ratingului

Pentru cei care urmaresc doar cresterea ratingului si/sau audientei, ii anunt ca am descoperit secretul. Stirile cu morti cat mai violente, violuri cat mai scabroase (eventual pedofilie sau zoo..) si/sau imagini pe care de regula mintile bolnave le apreciaza si in fata carora aceleasi hipotalamusuri raman admirativ blocate. De cate ori moare cineva, ratingul e garantat. Doritorii de audienta nu trebuie sa faca altceva decat sa isi “lege” stirile de informatia cea mai macabr de pe net. De pilda: ai de dat o stire cu criza datoriilor care pana la urma ne va lovi? Simplu. Modelul A: “Cu toate ca liderul libian Muammar Gaddafi a fost omorat, Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) ar trebui să împrumute bani guvernelor pentru recapitalizarea băncilor numai dacă instituţiile nu au reuşit să-şi majoreze capitalul de la investitori sau de la guvern”.Model B: “Carla Bruni-Sarkozy, a născut miercuri seară, în jurul orei 20.00 locale, o fetiţă la clinica Muette din Paris. In ciuda acestui lucru, cancelarul german Angela Merkel nu doreste ca EFSF sa fie utilizat pentru salvarea bancilor franceze”. Model C: “La numai o zi dupa intalnirea dintre Isarescu si vicontele Davignon, Huidu e implicat intr- un accident cu victime umane”

Continue reading

UPDATE. Ce ii desparte si ce ii uneste pe cei din FIC, AMCHAM, GEA si altii…?

E oarecum bulversant. Toti vor binele mediului de afaceri, dar nu se pun de acord asupra cailor prin care acest bine comun poate fi realizat. Cand ii intrebi in particular, fiecare isi apara argumentele si spun ca Celalalt isi urmareste interesul. “L’enfer, c’est les autres”, vorba lui Sartre, daca nu ma insel prea tare. Investitorii straini?, zic “ai nostri”. Fugi dom`ne de-aici, aia au interesele lor, ca doar nu recomanda ceva ce sa le fie defavorabil in business. Fac miliarde in Romania, cum sa propuna ceva ce i-ar dezavantaja? Steven Van Groningen, presedintele FIC ( si fireste al Raiffeisen Bank) admite ca e nevoie de o mai buna coordonare, dar subliniaza ca FIC reprezinta totusi 33% din PIB. Puncte comune cu ceilalti: legea holdingului, deductibilitatea unor cheltuieli, o distinctie mai clara intre activitati dependente si independente, cresterea taxarii proprietatilor s.a.. Marele mar al discordiei- reducerea CAS.

Continue reading

FIC, AMCHAM, GEA s.a. ofera solutii de iesire din criza. Unele difera radical. Cine are dreptate?

In ultima luna am fost la trei conferinte organizate de 3 institutii/organizatii respectabile, fiecare venind cu solutiile proprii pentru iesirea din criza, consolidare fiscala si alte chestiuni economice presante.  Azi, cei de la FIC au prezentat Cartea Alba 2011 in care au facut si recomandari punctuale pe diverse domenii economice. Ieri, au avut Daianu, Lungu si Kallai un alt studiu pe fiscalitate. Acum o luna, AMCHAM a iesit cu un studiu si cu recomandari pe aceeasi tema.

Ca elemente comune, gasim pe agricultura (unde se sugereaza aproape la unison fiscalizarea ei, comasarea terenurilor s.a.), zona imobiliara (cresterea taxarii proprietatilor), dar si chestiuni unde punctele de vedere par radical diferite. In special in privinta reducerii CAS si /sau nivelul cotei unice.  Pentru un observator din afara, imaginea devine confuza.

Continue reading

Despre banci, recapitalizari, BNR, scrisori si memorii. Ceea ce nu se spune despre banci

In bancile romanesti se petrec lucruri despre care nu se spune si nu se scrie din motive pe care unii le stiu, altii le inteleg iar ceilalti spun ca e imposibil sa se intample asa ceva. Cazul A. Sa presupunem ca un dealer face o tranzactie la ordinul unui client in suma de 15, sau 17, sau 20 de milioane de euro. Asta la ora 10. Pana dupa amiaza, cursul se duce in balarii, iar clientul e dispus sa ofere spaga pentru ca tranzactia sa fie stearsa ca sa isi limiteze pierderile. Caz concret, poate fi documentat. BNR habar nu are de asa ceva, decat daca cineva din interiorul bancii respective ii informeaza. Cazul B. Un sef de sucursala a unei banci de top, participa la o intalnire cu CEO-ul. Un expat care nu a demonstrat foarte multe la viata lui. Oarecum marginalizat. “Romanii sunt clienti de cea mai joasa speta” , spune ditamai presedintele bancii..

Continue reading

Un interviu beton in Handelsblatt cu seful BNP Paribas. Musai de citit

Pentru cei care urmaresc presa de business stiu ca ziarul german Handelsblatt e extrem de serios.  Cu câteva săptămâni în urmă, doi jurnalişti de la Handelsblatt s-au  întâlnit cu directorul general al BNP Paribas, Baudouin Prot. În timpul interviului, Prot a fost de acord să răspundă la toate întrebările puse de gazetari, intrebari de la ” Dispune BNP Paribas de rezerve de numerar suficiente?” sau “De ce băncile refuze sa se imprumute reciproc şi preferă să isi depuna banii la Banca Centrală Europeană?”. Dupa ce a raspuns, Prot a vrut sa vada interviul. A mai facut o serie de schimbari la unele raspunsuri. Handelsblatt a fost de acord cu ele, ca poate a vrut omul sa isi mai corecteze spusele. P urma, Prot a mai cerut o data sa vada interviul inainte de publicare. Ocazie cu care a retras pur si simplu cateva raspunsuri. Vinerea trecuta, BNP a interzis celor de la Handelsblatt publicarea interviului. Li se facuse teama, nu mai aveau chef, nu stiau cum va fi primit, naibii stie. Evident, nemtii de la Handelsblatt s-au enervat.  Drept pentru care acestia au publicat pe doua pagini intrebarile, iar inlocul raspunsurilor au lasat spatii goale. Simbolic. :) Interviul poate fi citit aici, sau dand click pe imaginea din stanga.

UPDATE: Radu mi-a trimis linkul unde interviul poate fi citit: http://wcorporate.bnpparibas.com/applis/wCorporate/wCorporate.nsf/docsByCode/DMMI-8MKMN8/$FILE/HB.pdf

(mersi, Radu)

Standard Poor`s a inrautatit perspectiva Erste Bank. Cum s-a ajuns aici?

Sefimea Erste stia sau cel putin banuia ca re-evaluarile anuntate in urma cu doua zile vor starni reactiile agentiilor de rating, care acum sufla si in iaurt dupa ce au dat cu bata in balta la inceputurile crizei. Si ca, prin urmare, perspectivele bancii austriece ar putea fi reduse. Cu toate astea, au anuntat public  ca si-au “re-decorat”  institutia pe dinauntru, asumandu-si riscul downgradarii. Ce i-a manat pe ei in lupta? De ce au anuntat ca au febra, stiind ca vor fi penalizati de “sanitarii financiari”?

Continue reading

O istorie crestineasca a falimentelor Greciei. Cum scrie la Deuteronom…

Pana acum, grecii au mai falimentat ca tara de vreo 5-6 ori. Prima data s-au imprumutat prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos mai mult decat putea duce.  Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Fireste, s-a facut un haircut intrucat altfel nu se putea. S-a taiat atunci circa 80% din datorie.  In 1826, ca sa ne apropiem fulgerator, Grecia da iar faliment si e alungata de pe pietele international vreme de 53  de ani. Era in vremea Razboiului de Independenta (inceput la 1821, detalii mai jos). 1843 , alt faliment. 1893, un altul (haircut 70%). Urmeaza noi si noi falimente. A invatat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? In Deuteronom, gasim asa: În anul al şaptelea vei face iertare.  Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria şi să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

Continue reading

Nobel si anti-Nobel

In 2011, castigatorii au fost Thomas J. Sargent si Christopher A. Sims pentru “cercetarile lor empirice legate de relatia cauza-efect in macroeconomie”. N-am prea vazut in presa cat de cat explicat ceea ce sustin ei asa ca am sa rezum ce se afla in spatele acestei sintagme. Munca celor doi e totusi legata de subiecte foarte actuale cum ar fi estimarea consecintelor unor evenimente neasteptate (de pilda modificarea brusca a dobanzii cheie de catre bancile centrale. Cum reactioneaza PIB-ul la o crestere temporara a dobanzii cheie sau la o scadere a inflatiei? Ce se intampla daca o Banca Centrala isi modifica permanent obiectivul privind inflatia?

Continue reading