Poti sa faci un million de grafice, de analize, poti sa dai drumul tiparnitelor si sa te amagesti ca dragostea cu forta poate da nastere unor copii frumosi si destepti. In realitate, cresti niste retardati cu porniri oedipiene. Dintre toate uniunile monetare, extrem de putine au venit pe cale naturala economica, majoritatea covarsitoare fiind decise politic. Si ca sa parafrazez o vorba celebra, cine ridica arma politica (in economie), de ea va pieri. Mai intai, cateva remarci generale.
Category Archives: 6.banci
De ce nu putem deveni mai destepti? Un articol din Scientific American
Am vazut zilele trecute un film, “Limitless” mi se pare. Era vorba in esenta de efectul unei pastile pe care daca o luai, deveneai brusc foarte destept. Sinapsele si neuronii te rasfatau intelectual si te trezeai la limita geniului. Filmul bun, ideea interesanta, pana cand am citit un articol excelent in “Scientific American”. In text se zice ca ne-am cam atins limita inteligentei si ca mai mult nu putem “stoarce” din creier. Asta pentru unii parlamentari trebuie sa fie o veste foarte trista.
Despre banci si greci, putin mai altfel
Se mai balbaia, mai articula prost cate un sunet, dar a ajuns unul din marii oratori. Cine a citit cele 4 Filipice ale lui Demostene stiu despre ce vorbesc. Acolo si in alte cateva discursuri sunt descrise sau se fac referiri la modul in care functiona atunci economia si sistemul bancar elen. Care era importanţa economică a băncilor, riscul activităţii bancare si cum erau cautate aproape permanent sursele secrete de capital. În economia ateniană nimic nu era clar. Puţine lucruri au putut fi cuantificate cu precizie în timp ce şi mai puţine au putut fi aduse la cunoştinţa publicului larg. Prin intermediul băncilor, identitatea deponenţilor – în special cele ale căror venituri erau „invizibile” – a fost ţinută în secret. Doar dacă dovedeau că au o reputaţie de integritate, bancherii erau capabili să colecteze şi să gestioneze sume mari de bani.
Continue reading
Familia Ionescu si ratele in franci elvetieni
Domnul Ionescu a facut un credit prin 2007. S-a imprumutat la fel ca vecinul sau Popescu, in “cea mai ieftina moneda”, cum zicea reclama de la televzor- francul elvetian. Acum, domnul Ionescu si vecinul sau Popescu nici la bancuri nu le mai vine sa rada.
Pauza publicitara. Banc.
Un roman, un neamt si un american crapa si ajung la poarta Raiului, unde statea Sf Petru. Acesta ii intreaba pe fiecare cum s-a intamplat de au murit. Americanul: “Man, am luat un credit cu care mi-am tras un Porsche. Am mers cu 280 la ora, a venit o ploaie, am derapat, m-am dus direct intr-un copac si am crapat”. Germanul: ” Herr Sfinte, am luat un imprumut si mi-am cumparat un Mercedes. Mergeam linistit pe sosea cand mi-a sarit eine Kaprioara in fata si am virat brusc stanga, sa n-o omor. Numai ca pe banda cealalta venea un TIR. Asa am murit”. Romanul: “Preasfinte, la mine a fost mult mai linistit. Mi-am luat un credit in franci elvetieni din care mi-am tras un Jeep. Am murit de foame”
Off topic:Micul dejun intelectual
M-am trezit ca de obicei pe la 5 si mi-am inceput ziua citind presa lumii. Mi-am luat micul dejun intelectual savurand asa: pe la 5,20- dupa ce mi-am tras prima cafea- citind The New Yorker, care gazduieste un articol o povestioara al lui Woody Allen -unul din preferatii mei in materie de umor (notez in treacat ca tot in numarul care va aparea maine pe tarabe, e un reportaj excelent cu Aung San Suu Kyi).
Dupa asta, m-am delectat cu o interventie a lui Plesu, absolut admirabila. Apoi, m-am uitat la o serata muzicala a regretatului Iosif Sava (aici nu pot da link) pe care o aveam inregistrata si pe care “o sarisem” de la vizionare. Chiar, oare pot fi cumparate DVD-uri cu emisiunile lui Sava pe pe undeva?
Vreo 30 de minute am stat pe site-ul unei reviste frantuzesti de istorie foarte bine inchegata si pe The Economist, dupa care am “sarit” pe Smithsonian Magazine, unde am dat peste un text interesant despre Colosseum si secretele acestuia. M-am mai mirat citind intr-o revista mai de specialitate cum ca intre gaurile negre si antimaterie nu e nicio legatura, dar mi-am zis ca pana la urma,gustul cremvustilor pe care ma pregatesc sa-i fierb nu o sa fie foarte tulburat din cauza asta.
Dupa un asemenea mic dejun intelectual, parca altfel iti asumi urmatoarele 24 de ore. Exersand in cele din urma, o normalitate care de cele mai multe ori ne lipseste.
Taxarea averilor mari. Ce ne arata istoria si cum functioneaza in alte tari?
Impunerea de taxe pe marile averi a provocat mai mereu in Romania (inca din vremea Pricipatelor) mari tensiuni. Luati in parte, cei cu care am discutat, erau de acord cu taxarea bogatiei, dar sa nu se inceapa cu ei. Masura este evident de stanga si nu are nicio alta idee in spate decat carpirea veniturilor la buget. Partea proasta e ca pentru a identifica, demonstra si ulterior colecta impozitele pe marile averi, s-ar putea sa cheltui mai multi bani decat speri sa aduni. Asta daca cei vizati nu isi vor cauta domicilii fiscale mai prietenoase. Istoria asta ne spune ca s-a intamplat, de sute de ani incoace. De cele mai multe ori, ideea taxarii bogatiei a venit dupa ce guvernantii se aruncau in cheltuieli care trebuiau apoi recuperate.
Breaking news din 1936. “Felurite stiri” despre comertul romano-german
Am primit de la cineva un numar din revista “Satul”, editata in 1936. Am scanat-o, cum i se cuvine unei asemenea reviste. Am citit texte extrem de interesante despre agrigultura vremii, despre exporturile Romaniei samd. Las revista sa vorbeasca.
▼ Cea mai buna vaca de lapte din Romania, e de rasa Simental si a dat intr’un an 8991,9 litri lapte. Vaca a luat premiul I in valoare de 50.000 lei, deci mult mai mult decai valoarea ei, daca ar fi fost vanduta. (PS O vaca se cheama ca e buna daca da anual lapte de 6 ori greutatea ei – n.m. Dan Popa). Vedeti cat pretueste o vita bine ingrijiia? Dar si rasa face mult!!!
▼ Germania a fost, anul acesta, cel mai bun cumparator al marfurilor noastre. Ea a cumparat dela noi aproape un sfert din tot ce am vandut strainatatii. Astfel Germania a cumparat in rastimpul anului 1936, 20 la suta din marfurile vandute de Romania ; Austria 11 la suta ; Anglia 10 la suta; Franta, Cehoslovacia si Ungaria cu 7 la suta; Italia 5 la suta; Grecia 3 la suta ; Elvetia 2 jumatate la suta si Malta 2 la suta. Aceste marfuri au fost vandute din Decembrie 1935 pana in August 1936.
Cat de ok sunt preturile proprietatilor imobiliare? Azi, cazuri din Bacau si Cluj
Ma uitam peste cateva rapoarte de evaluare facute la cererea unor banci locale. Doua rapoarte vizeaza proprietati particulare care s-au vandut prin Prima Casa, iar al treilea raport are in vedere un spatiu untracentral din Cluj Napoca. In cazul vanzarilor prin Prima Casa, metrul patrat a fost vandut in Cluj (discutam de o garsoniera de 23 mp situata intr-o zona buna) destul de scump, de aproape 950 de euro. “Dupa analiza clasamentului si incadrarea proprietatii subiect in scara valorica a preturilor comparabilelor intre comparabilelele care ii sunt superioare si cele care ii sunt inferioare, valoarea unitară estimată pentru proprietatea subiect este 939 EUR/mp arie utila”, spune evaluatorul clujean. La Bacau, discutam de un apartament de doua camere, etajul intai, unde pretul era usor mai scazut pe metru patrat- 914 eur/mp.
Impresii personale de la Comisia de buget, legate de Ordonanta 50. Despre limbajul dublu al bancilor si creditele pe care le au chiar membrii Comisiei la banci
Ce au zis unii sau altii gasiti aici. Nu pot sa nu spun cateva impresii de la audierile (ca nu a fost o debatere, ci o suma de audieri) de la sedinta Comisiei de Buget Finante Banci a Camerei Deputatilor. Presedintele ARB Radu Ghetea a venit cu tot Consiliul de Administratie. Sergiu Oprescu si Steven van Groningen stateau cuminti in spatele lui. Langa el era Petre Bunescu- BRD, iar langa Bunescu, Oana Petrescu, vicele BCR. Presedintele Comisiei, deputatul Viorel Stefan, statea vis a vis de Ghetea. Viorel Stefan nu are credite. Alti membri ai comisiei, au. In total, 19 membri datoreaza bancilor circa 1,2 milioane de euro. Lista o aveti in finalul postului, desi nu e relevanta decat dintr-un anume punct de vedere.
Bancherii practica un limbaj dublu. In Comisie, Ghetea era lapte si miere. Bunescu- mai sigur pe el si mai dur. Oana Petrescu- de departe cea mai fina si ok ca vorbitor al comunitatii bancare.
Deficitele bugetare ale Antichitatii. Cum au ajuns Venetia, Anglia si Franta in faliment, acu cateva secole
« Pe vremea acelui razboi intre Franta si Anglia, nevoile financiare ale regelui Angliei erau atat de mari incat toate veniturile si depozitele pline cu lana nu le mai puteau acoperi. Afacerile curtii britanice erau conduse prin doua banci florentine- Pardi si Peruzzi- care au dat faliment dupa ce regele a refuzat sa isi achite datoriile care urcasera la 1 365 000 florini de aur, echivalentul intregului regat» Asta se intampla pe la 1348. Giovanni Villani, Nuova Cronica.
Villani, fost bancher, a lasat o cronica foarte importanta, o istorie a Florentei intre 1300 si 1348. Florentinii incepeau sa isi faca primele retele bancare prin europa, in special in Nord. Afacerile pe care bancherii le faceau cu foarte bun profit era sa imprumute Statele care aveau nevoie de armate puternice, de drumuri bune samd. Pe la 1290, englezilor li se facuse de castele cat mai mari, care necesitau bani multi. Nu numai pentru construirea lor, ci si pentru intretinere. Potrivit cronicarului, regale britanic s-a declarat insolvent si a refuzat sa mai achite ratele la banci care prin urmare au falimentat.
