“Stai femeie la coada, ce, adica eu sunt prost?”, zice barbatul_in_camasa_plina_de_transpiratie. “Dar eu am venit pentru 112”, zice Femeia Admonestata. “Osutadoishpe, osutadoishpe, tot pentru osutadoishpe suntem si noi aici. Ca doar nu stam la coada la plazme”, zice barbatul. Alti 10 sunt gata sa sara la bataie. “La coada, la coada”, urla ei aprinsi de caldura insuportabila din sediul Administratiei. 112 nu e apelul e urgenta. E Declaratia 112. Sunt proprietari de mici businessuri care se inghesuie la cozi ca sa fie la zi cu taxele.
Category Archives: 6.banci
De ce nu putem deveni mai destepti? Un articol din Scientific American
Am vazut zilele trecute un film, “Limitless” mi se pare. Era vorba in esenta de efectul unei pastile pe care daca o luai, deveneai brusc foarte destept. Sinapsele si neuronii te rasfatau intelectual si te trezeai la limita geniului. Filmul bun, ideea interesanta, pana cand am citit un articol excelent in “Scientific American”. In text se zice ca ne-am cam atins limita inteligentei si ca mai mult nu putem “stoarce” din creier. Asta pentru unii parlamentari trebuie sa fie o veste foarte trista.
Despre banci si greci, putin mai altfel
Se mai balbaia, mai articula prost cate un sunet, dar a ajuns unul din marii oratori. Cine a citit cele 4 Filipice ale lui Demostene stiu despre ce vorbesc. Acolo si in alte cateva discursuri sunt descrise sau se fac referiri la modul in care functiona atunci economia si sistemul bancar elen. Care era importanţa economică a băncilor, riscul activităţii bancare si cum erau cautate aproape permanent sursele secrete de capital. În economia ateniană nimic nu era clar. Puţine lucruri au putut fi cuantificate cu precizie în timp ce şi mai puţine au putut fi aduse la cunoştinţa publicului larg. Prin intermediul băncilor, identitatea deponenţilor – în special cele ale căror venituri erau „invizibile” – a fost ţinută în secret. Doar dacă dovedeau că au o reputaţie de integritate, bancherii erau capabili să colecteze şi să gestioneze sume mari de bani.
Continue reading
Ce ne spun rezultatele testelor de stres
Dupa cum toti cei interesati stiu, aseara au fost date publicitatii rezultatele “examenului de maturitate” la care au fost supuse bancile europene. Au cazut 8 banci, iar una -Helaba- nu a fost de acord cu publicarea rezultatului in ceea ce o priveste. Testul de stress a lucrat cu doua scenarii: unul caldut si altul fierbinte. Drept e ca au fost lasate deoparte alte si alte scenarii, dar nu aveai cum sa incluzi toate catastrofele pamantului. Ei au testat, metaforic vorbind, reactia unei persoane care e lovita in cap de o creanga sau careia i se aprind pantalnii. Desigur, persoana in cauza poate fi lovita de fulger, se poate sufoca mancand un peste sau poate fi batuta de huligani pana fatalmente lesina. Nu poti deduce dupa derularea a doua scenarii tipul reactiei si intensitatea aceleiasi reactii la modul general.
Subprime-ul romanesc- creditul cu buletinul. Raspunsurile restantierilor la telefoanele date de banci
Discutam de o banca de talie mica, dar cu rezonante puternice in mentalul colectiv romanesc. A intrat mai tarziu in jocul nebun al creditelor cu buletinul si a facut-o cu agresivitate pentru a castiga o felie cat mai mare din tortul pe care piata il punea la dispozitie. Acum, constata ca tortul era stricat, iar creditele se intorc impotriva ei in bilant. E drept, s-a lacomit sa dea imprumuturi si celor de peste 65 de ani. Dovada sta o nota interna a firmei de asigurare cu care lucra banca si pe care o puteti citi mai jos. Ideea e ca m-am crucit cand am vazut pentru ce au luat creditele. Aspiratoare luate pe imprumut cu maturitatea de cinci ani, un televizor sport luat pe 10 ani, masina de spalat- credit 5 ani ba chiar si o “lustra LED..” ultimul model- credit 5 ani.
Online romanesc. Reportaj cu premier si premiera
Atat a costat site-ul. 5,17 milioane de lei, din care 85% au venit de la UE. In euro, inseamna cam 1,2 milioane. E drept, nu e orice site. E One Stop Shop. Aduna informatii de pe alte 25 de site-uri si ii ajuta pe micii intreprinzatori sa relationeze mai usor cu institutiile Statului. Ai de trimis declaratiile la Casa de Pensii sau la cea de Asigurari? Misti din mouse, completezi si dai send. E drept, odata completate, declaratiile nu pleaca nicaieri, pentru ca site-ul nu este inca functional.
Familia Ionescu, firmele de asigurari si armatele de avocati
Domnul Ionescu s-a bucurat foarte mult cand marile firme de asigurari au venit in Romania. A ochit una cu staif (din categoria to too big to fail) si a incheiat o polita de asigurare mixta de viata cu plati anticipate si drept de indexare. E drept, omul nu a declarat ca in urma cu vreo 20 de ani facuse o gastrita si nici ca isi luase un concediu medical de doua saptamani pentru astenie. Dupa cativa ani de la incheierea politei, apar necazurile. Domnul Ionescu isi pierde mai intai serviciul, nu reuseste sa se adapteze crizei, incepe sa bea si in final, se sinucide. Doamna Ionescu face o cerere sa primeasca banii de asigurare, ca doar de aia se cheama polita de asigurare de viata. Fireste, era in drept potrivit contractului, sa incaseze banii. Surpriza, insa. Asiguratorii nu vor sa auda de suma asigurata. Isi angajeaza unul dintre cele mai bune cabinet de avocatura si incepe dansul in justitie.
De ce zic unii ca vine iar criza. Una a imprumuturilor suverane subprime
Scurt remember. La inceput, bancile americane imprumutau bani unor cetateni care nu isi mai puteau plati ratele. Apoi, Statele au imprumutat bani unor banci care nu isi mai puteau rambursa imprumutul. Acum, organismele internationale imprumuta bani unor State care nu-si vor mai putea returna banii. Grecia, Portugalia, Spania, Irlanda si altele inca ne-numite aici. Am impresia ca va urma un “Lehman” european. 
Acum 2-3 zile, S&P a coborat ratingul firmei de asigurari Groupama pentru expunerea uriasa asupra Greciei. Daca te uiti la expunerea lor asupra tuturor economiilor “periferice”, ai jura ca si asa coborat, ratingul e mult prea generos.
Despre cum a ratat Isarescu sa ii dea dreptate lui Dr. Doom. O analiza a diferentelor de discurs dintre 2010 si 2011
“Bai, cica totusi vine si Isarescu”, zice unul dintre ziaristi. M-au sunat aseara si mi-au spus ca vine, mai zice tipul, fara sa precizeze cine sunt Ei. “Vezi-ti dom`ne de treaba, ca nu mai vine. E la Frankfurt, se mai baga unul in seama. “Ce prost esti. Mi-a zis mie cineva ca e aici, la Brasov”, sare o blonda. Ei, stii care e chestia? Putea sa trimita totusi pe cineva la evenimentul asta, ca nu iti vine Roubini in fiecare saptamana in Romania. Putea da dovada de eleganta, zice PR-ista unei banci. Nu cred ca ar putea fi drastic amendata parerea ei, imi zic in gand. In paranteza, intr-adevar Isarescu a plecat aseara spre Brasov.
Intra Roubini. Omul pare sa fi inregistrat o crestere pozitiva anualizata, daca te uiti la burta. Parul e tot pe minus insa. Anual, crestere negativa, cum ar zice economistii.
Document intern. Politica anti-frauda a unei banci
Prea multe nu sunt de comentat. Nu pot posta documentul intrucat e vorba de un pdf si mi-ar lua prea mult ca sa il editez. Discutam despre politica interna antifrauda, asa cum a fost ea transmisa angajatilor.
“(…) In conditiile actualelor dificultati economice pe care le traversam cu totii, se remarca o crestere a numarului de cazuri cercetate in legatura cu nerespectarea de catre unii salariati ai Bancii a normelor de conduita morala si profesionala. Ca particularitate, in actualul context economic, in situatia in care traversati momente dificile in plan financiar personal, aduceti acest aspect la cunostinta superiorului si Banca va va sprijini in gasirea celei mai bune solutii de rezolvare, evitandu-se astfel situatii neplacute. Avand in vedere ca aceste cazuri nu definesc profilul unui membru al organizatiei noastre, conducerea Bancii doreste sa sublinieze increderea pe care o are in salariatii sai, incredere pe care se bazeaza derularea in bune conditii a afacerii si sa declare: