Ca un barbat care se respecta, bancile raspund in cor “Sigur ca te iubesc… ce-ti veni?”, desi gandul lui e cu totul in alta parte. Faptul ca 9 banci din 91 au fost gasite numai bune de capitalizat nu inseamna ca celelalte sunt sanatoase tun, ci doar ca ecografia nu a indicat acum probleme grave. Ca s-o spunem pe sleau , au fost gasiti niste tapi ispasitori buni de sacrificat. ATE Bank ( Banca Agricola a Greciei),  sistemul bancar spaniol- dat ca exemplu numai bun de urmat pentru Romania  si cateva mici banci germane.  Indoi-m-as ca numai aici sa existe probleme. Si am sa explic pe scurt, de ce.

Reamintesc ca BCE a facut o simulare pornind de la prabusirea pietei imobiliare, cu doi ani inainte ca ea sa pice cu adevarat. Testele au iesit perfect, bancile demonstrand pe hartie ca sunt capabile sa faca fata unei caderi masive a pietei. Realitatea a demonstrat ca realitatea e una si calculele de hartie, cu totul altceva.

Băncile au subestimat mai mereu interdependenţa dintre lipsa lichidităţilor de pe piaţă şi presiunile lor de finanţare. Ele au ignorat sau tratat insuficient interacţiunile dintre diversele riscuri şi nu le-au integrat în mod consistent la nivelul de ansamblu al băncii sau grupului financiar din care făceau parte.

În ceea ce priveşte selecţia scenariilor, majoritatea simulărilor de criză folosite de bănci nu au avut ca scenariu de bază condiţiile de piaţă extreme care au apărut odată cu declanşarea crizei, ele cuprinzând de obicei şocuri de amplitudine mai redusă (medie), cu efecte pe termen scurt şi care nu aveau în vedere corelaţiile dintre diversele tipuri de riscuri.

Astfel, înainte de criză, scenariile de simulări de criză (stress-test) considerate severe rezultau de obicei în estimări de pierderi nu mai mari decât câştigurile realizate într-un trimestru de activitate, în timp ce criza a demonstrat faptul că pierderile reale au pus multe bănci în situaţia de faliment, acestea fiind salvate doar cu sprijinul financiar al statelor. O altă deficienţă a modelelor de stress-test derivă din riscul rezidual al obligaţiilor contractuale aferente liniilor de finanţare oferite unor participanţi la piaţa de securitizare sau din necesitatea acoperirii riscurilor reputaţionale aferente SPV-urilor din afara bilanţurilor

• Simularea de criză pentru riscul de credit

În cazul riscului de credit, estimarea impactului deteriorării indicatorilor macroeconomici se face din două puncte de vedere:

- asupra cerinţelor de capital (pierderi neaşteptate) calculate conform abordării bazate pe modele interne de rating avansat (IRB advanced); aceasta se bazează pe recalcularea indicatorilor de probabilitate de nerambursare (PD), pierdere în caz de nerambursare (LGD) şi a activelor ponderate cu riscul (RWA) şi a celorlalţi parametri de risc, în cazul scenariului de criză;

- asupra cheltuielilor cu provizioanele (pierderi aşteptate), care au ca efect diminuarea în consecinţă a rezultatelor financiare ale băncii analizate.  Principiile utilizate în vederea estimării impactului deteriorării indicatorilor macroeconomici asupra cerinţelor de capital conform abordării bazate pe modele interne de rating avansat (IRB advanced) sunt următoarele:

- Pentru agenţii economici (Corporate) indicatorii de probabilitate de nerambursare (default) PD au fost stabiliţi pe baza senzitivităţii sectoarelor economice la efectele crizei:

− Sectoare cu senzitivitate ridicată: real-estate, construcţii, textilepielărie, producţia de materiale de construcţii, producţia de mobilă, industria chimică şi petrochimică, industria auto, leasing, transporturi şi altele.

Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie – PD = 20%, aceasta variind pentru sectoarele individuale între 15-25%.

− Sectoare cu senzitivitate medie: comerţul cu amănuntul, hoteluri şi restaurante, producţia de hârtie şi produse din hârtie şi altele.

Pentru aceste sectoare, probabilitatea de nerambursare medie – PD = 9%, aceasta variind pentru sectoarele individuale între 5-15%.

− Sectoare cu senzitivitate redusă: industria alimentară şi tutun, administraţia publică, producerea şi distribuţia de energie, telecomunicaţii, sănătate etc. Impactul simulării de criză asupra indicatorului de probabilitate de nerambursare – PD pentru clienţii din segmentele Retail şi Corporate se prezintă astfel:

- pentru retail factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 4,8 în comparaţie cu sfârşitul anului 2008;

- pentru agenţii economici (Corporate) factorul mediu de stress (multiplicatorul) PD este 6,5 faţă de anul 2008

Pe lângă cerinţa de capital suplimentară de capital în situaţia concretizării scenariului de criză analizat, banca trebuie să ia în calcul şi impactul înregistrat asupra contului de profit şi pierderi de către cheltuielile cu provizioanele aferente creşterii creditelor neperformante.

• Simularea de criză pentru riscul de lichiditate

Simularea de criză (stress-test) privind impactul riscului de lichiditate asupra contului de profit şi pierderi al băncii are la bază următoarele premise:

- retragerea bruscă a 20% din depozitele persoanelor fizice, a 10% din depozitele persoanelor juridice şi a 30% din depozitele interbancare;

- lipsa lichidităţii pieţei interbancare şi aversiunea la risc a băncilor; singurele posibilităţi de finanţare existente pe piaţă au un cost suplimentar de 7 p.p. pentru RON şi 4 p.p. pentru EUR;

- titlurile de valoare din portofoliul băncii (acţiuni şi obligaţiuni) înregistrează o reducere a preţului cu 35% în medie; în consecinţă, vânzarea lor pentru obţinerea de lichidităţi este amânată în perspectiva redresării valorii acestora, fiind neprofitabilă în comparaţie cu varianta atragerii de resurse de pe piaţa interbancară;

- limita minimă a indicatorului de lichiditate (active lichide/total depozite persoane fizice şi juridice şi interbancare) acceptat de banca centrală este 20%; utilizarea unei părţi a rezervelor minime obligatorii pentru acoperirea retragerilor de numerar este permisă de banca centrala doar pe termen scurt, urmând ca nivelul acestora să fie restabilit rapid.

• Simularea de criză pentru riscul ratei dobânzii din banking book şi trading book

Metodologia utilizată este următoarea:

- toate activele şi pasivele senzitive la rata dobânzii (atât din bilanţ, cât şi din afara bilanţului) au fost distribuite pe intervale, în conformitate cu data de restabilire a nivelului ratei dobânzii, conform prevederilor actelor contractuale;

- s-au calculat diferenţele dintre activele şi pasivele din fiecare interval (GAP-urile);

- pentru fiecare scenariu, GAP-urile au fost multiplicate cu şocurile respective şi rezultatele au fost agregate.

Surse: Bank of International Settlements (2009) ,,Principles for sound stress testing practices and supervision – final paper”; website http://www.bis.org, pp. 2-18 Banca Naţională a României „Regulamentul BNR nr. 12/2009 pentru modificarea şi completarea Regulamentului BNR şi al CNVM nr. 15/20/2006 privind tratamentul riscului de credit pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii potrivit abordării bazate pe modele interne de rating”, Monitorul Oficial Nr. 602, 31 august 2009, pp. 3-5 Comisia Europeană (2009). European financial supervision, Brussels, http://www.ecb.eu Smaghi, L., „Going Forward: Regulation and Supervision after the Financial Turmoil- International Conference of Financial Regulation and Supervision -After the Big Bang: Reshaping Central Banking, Regulation and  Supervision”, Universitatea Bocconi, Milano, 19 Iunie 2009, http://www.ecb.eu

Lloyd Blankfein, CEO Goldman Sachs, ar putea sa apara la emisiunea Oprah Winfrey show pentru a-si mai spala imaginea crunt afectata de scandalurile din jurul bancii. Cum ar fi sa-i vedem si pe ai nostri directori executivi de banci  la “Acces direct” sau la Capatos?

Sectorul Horeca din Belgia a negociat reducerea TVA de la 21 la 12% si s-a angajat in schimb sa faca 6000 de angajari. Probabil ca din toamna, in Romania sa va negocia cresterea TVA la 24% si zeci de mii de disponibilizari. Asta e diferenta dintre cele doua modele economice.

Institutul francez de statistica a calculat ca economia Frantei nu va creste cu mai mult de 1,4% in acest an dupa ce anul trecut se contractase cu 2,5%. De unde va veni cresterea la ei? Din exporturi in primul rand, iar asta se va intampla mai degraba in a doua parte a anului, spun statisticienii. Ca tot veni  vorba de Franta, merita o privire raportul Curtii lor de Conturi asupra starii finantelor publice.  Pentru cei care nu au vreme, Curtea lor de Conturi a analizat riscurile la adresa finantelor publice, le-au enumerat frumos pe la pag 66 si au venit cu solutii.  Sa nu se supere dom` Vacaroiu, da` cam asa se lucreaza profi. Parerea mea!

Sapte sefi de televiziuni private din Franta au cerut presedintelui Sarkozy sa nu mai permita publicitatea la postul public de televiziune, scrie La Tribune. No comment.

In Franta vor fi taxate bancile, dar numai activitatile lor mai riscante. Despre taxa bancara, un foarte bun comentariu al Guenaellei Le Solleu, unul dintre cei mai buni jurnalisti pe banci din Evropa.
Fata vorbeste despre ce spune banca lor centrala, despre presiunea pe care o asemenea taxa pe cresterea economica si multe alte lucruri interesante. Cat despre Romania, o asemenea taxa nu o vad aplicabila foarte curand.

La G20 care incepe in acest week end la Toronto, tarile participante vor avea de discutat mult si mai ales de armonizat diferente notabile intre economiile lor. Se va discuta despre austeritate, salarii in sistemul financiar, taxarea bancara, dupa care marii sefi se vor incheia la discursuri si vor pleca pe la casele lor, asa cum au facut si dupa ultimele intalniri

Chiar daca nu tine de revista presei, ma uitam aseara (mi-am adus aminte acum) peste un document de origine franceza. Un studiu foarte bunutz despre nevoia de ingineri in Franta. Unde si de cati ingineri e nevoie si cum sa se ajusteze invatamantul la cererea de ingineri. Intrebarile pe care si le pun autorii sunt foarte interesante. Cat de pertinent este ca pregatirea teoretica a unui inginer sa se opreasca dupa 5 ani ( in medie), cata vreme durata  de activitate e de 40 de ani?

O polemica serioasa despre taxa bancara vine de unde altundeva decat din Elvetia? O analiza utila si buna. Tot din presa elvetiana aflu ca orologeria a pierdut 4200 de locuri de munca intre septembrie 2008 si sept. 2009. Partea buna e ca sectorul si-a revenit iar acum e pe plus. Mai aflu de asemenea ca Nestle ar putea cumpara L`Oreal.

Despre temerile unora privind supraincalzirea sectorului imobiliar chinez am mai scris. Inclusiv bancherii nostri se uita cu atentie spre China si o potentiala bula imobiliara care daca s-ar sparge, pe multi ar mai popi. Un interviu pe aceasta tema (e sau nu o bula, cate credite toxice s-au dat, de unde vine pericolul si ce efecte ar putea avea), in Le Temps.

Sa iasa Grecia din UE! ACUM!, striga Marc Faber, cunoscut pentru siteul sau dar si prin excentricitatile sale.

Institutul de Studii Fiscale din Marea Britanie a calculat ce-a calculat si dupa ce a pus pixul jos, a zis ca bugetul britanic prezentat recent ii saraceste mai mult pe aia saracii decat pe aia bogatii. E ca-n Biblie, nu pricep de ce comenteaza. Aluia care are, i se va mai da iar celui care nu are, i se va lua. Crestineste, elegant, cinstit.

Nici increderea in bancile britanice nu mai e ce-a fost, scrie The Independent. Da` mi-a placut un alt articol tot din acelasi ziar. “Taxa bancara nu musca din banci pentru ca nu are dinti”. Haios.

Un editorial foarte bun in The Times, pentru cei care au abonament. De fapt, stati ca l-am salvat si il atasez aici

Villani, fost bancher, a lasat o cronica foarte importanta, o istorie a Florentei intre 1300 si 1348. Florentinii incepeau sa isi faca primele retele bancare prin europa, in special in Nord. Afacerile pe care bancherii le faceau cu foarte bun profit era sa imprumute Statele care aveau nevoie de armate puternice, de drumuri bune samd. Pe la 1290, englezilor  li se facuse de castele cat mai mari, care  necesitau bani multi. Nu numai pentru construirea lor, ci si pentru  intretinere.  Potrivit  cronicarului, regale britanic s-a declarat insolvent si a refuzat sa mai achite ratele la banci care prin urmare au falimentat.

Eduard I-ul, pe la sfarsitul secolului al  XIII-lea avea nevoie disperata de bani asa ca se imprumuta frecvent la bancheri. Ca sa isi acopere imprumuturile, a marit taxele, punandu-se rau cu  toate clasele sociale, aducand tara in pragul falimentului. Pana la urma a murit, intrucat nu era cunoscut ca highlander.

Regele francez avea o alta tactica. Devaloriza moneda si  isi platea ratele la banci la o valoare mult mai mica.

Venetia a avut si ea mari probleme cu deficitul public. Venetienii tineau o armata in Lombardia, ca sa se bata cu invadatorii francezi si mai duceas si un razboi in Egee, contra turcilor.  Pentru a-si finanta aceste nevoi, se imprumuta la greu. In plus, Eduard III se imprumuta de la bancherii venetieni si pe urma il durea undeva de bani.

In  acea perioada, cheltuielile ordinare ale Italiei erau acoperite din taxele incasate la buget. Pentru razboaie si alte asemenea costisitoare treburi, Venetia lansa titluri de stat. In sec XV-XVI,  ordona pur si simplu bancherilor sa ii finanteze, asa incat o buna parte din banci au dat banii Statului si apoi au falimentat.

1715. La moartea regelui Louis XIV, Franta era intr-o stare financiara precara, chiar daca nu in pericolul falimentului. Trebuia redresata, pentru asta fiind adus un scotian, John Law, care a  consfintit falimentul de stat. A infiintat o banca dupa modelul Bancii  Angliei, a introdus bancnotele care erau garantate de rege. Familiilor le era interzis sa detina mai mult de 500 livre de  metal pretios, suspenda valoarea liberatorie a aurului, apar speculatiile si in final, falimentul. Despre masurile care au readus economia pe linia de plutire , maine.

Cu mult inainte,  in vechea Grecie, legislația lui Dracon, în Atica ca și alte legislații asemănătoare în alte cetăți stat nu au izbutit să îmbunătățească și să reglementeze situația critică a debitorilor rurali. Micii proprietari împovărați de datorii nu pot face față unei economii de schimb în care circulația monetară se intensifică, nu mai pot trăi împreună cu familiile lor în condițiile inumane ce li se impun de către cei care le împrumută bani, răscoala este pe cale să izbucnească și oprimații se constituie în grupări gata de a acționa, cu un program politic care începe să se contureze tot mai pregnant: ei cer ștergerea datoriilor și împărțirea pământului.

Solon, arhonte din anul minus 594, ( citat de Aristotel), a abolit datoriile micilor proprietari rurali, care-și garantasera idiotii nu numai cu pamanturile ci si cu propria lor persoană. Unii au fost vanduti ca sclavi; urmarea firească a acestei măsuri era redobândirea libertății personale pentru cei căzuți pradă bancherilor. Eliberarea debitorilor de povara datoriilor a căpătat denumirea de seisachteia, scuturarea de poveri, se referea la două grupuri de oameni și a fost întărită printr-o lege care pe viitor oprea înrobirea pe calea contractării de datorii. Datoria era în general garantată prin propria persoană și atunci când datoria nu era plătită, debitorul devenea sclavul creditorului. În perioada anterioară introducerii monedei, un om care nu se putea întreține singur , nu prea avea alternativă decât să devină sclav și să fie hrănit și adăpostit în schimbul muncii sale. Solon a schimbat moneda ateniană, trecând de la standardul din Egina la moneda mai ușoară din Eubeea, talantul având acum 100 de drahme în loc de 70. Cetatile grecesti ajunsesera in pragul insolventei ca urmare a cheltuielilor  cu inarmarea si ducerea de razboaie. In unele cazuri s-a ajuns la conflicte, in vreme ce in cazul altora s-a apelat la imprumuturi masive  puse la dispozitie de consortii bancare.

Cred ca maine o sa scriu despre deficitele publice ale Daciei si mai ales despre cum a facut Burebista inflatie, ca sa iasa tara dintr-o criza serioasa.

“Sunt profitabile, sa stiti”,  mi-a spus seful achizitiilor din banca respectiva. La un ATM profitul estimat pe care il scoatem lunar este de 1796 de lei. La POS, discutam de vreo 95 de lei profit pe luna. Valorile sunt calculate ca medie lunara in ron

Restructurările în curs se fac sub egida Băncii Centrale a Spaniei, cu ajutorul FROB, finanţat în parte de entităţile financiare

De la unii afli ca risti inflatie. De la ceilalti afli ca nu ai cum sa risti inflatia, ca pur si simplu nu sunt conditii pentru inflamarea preturilor.

“De unde inflatie, monsher, cand comerciantul nu mai stie cum sa scada preturile ca sa mai vanda si el acolo, o cutie de chibrituri? Cererea e in coma monsher, oferta se ajusteaza cu greu. Cum sa discuti despre inflatie? Trebuie sa fii idiot, ma-ntelegi…”.

Care e prostul si care deteptul?

Ambele tabere au argumentele lor pe care le prezinta pe unde si cat de des pot. Tu trebuie sa le pui in balanta si sa vezi care are mai multa dreptate.

Unii zic ca in vreme de criza nu e bine sa urci taxele, dar nici sa le scazi. Altii zic ca e musai sa le scazi.  Primii te suna sa te intrebe daca ai inteles. Tu le spui ca da, cum sa nu intelegi, ca doar nu esti retardat? Ceilalti te suna sa te intrebe daca ai priceput cum sta treaba. Si iti tusesc in telefon, ca sa te atentioneze.

Ii intrebi si pe unii si pe altii daca au un plan B. Cum sa nu avem, zic primii, la limita ofuscarii. Crestem taxele, ca nu-i incotro! Credeam ca ati inteles…iti spun ei cu o voce stinsa, la telefon.

Cand ii intrebi pe ceilalti, raspunsul te lasa perplex. “Pai asta e planul B!”

Afli soptit ca Guvernul plus BNR lucreaza si inca impreuna. Doar trebuie dati sute de mii de oameni afara si BNR cat o fi de independenta, nu are cum fi si insensibila la asa ceva. Criteriile dupa care vor fi disponibilizati?” Sunt secrete, nu se cunosc.” Le spui ca tocmai asta e sansa lor, sa fie transparenti macar acum. “Nu vrem panica in randul populatiei” iti spune cineva despre care nu stii daca e foarte prost sau foarte destept. E cineva care uraste panica, oricum.

BNR are oameni extrem de bine dotati intelectual. Si Guvernul ar putea avea, dar prefera un calibru intelectual mai modest.  Aurea mediocritas.

Cand vine vorba sa-i incaieri, apele se despart brusc. “BNR? Pai aia nu au in cap decat politica monetara. Economia reala e departe!”, spun unii. “Cine, Guvernul? Hahaha. Pai da-i un leu Guvernului si sa vezi cum dispare! Hocus-pocus si nu-l mai vezi neam!”, spun ceilalti.

In rest, Guvernul si BNR se inteleg de minune. BNR face studii pentru Guvern, pe care aia nu dau doi bani. In schimb, Guvernul face si el calcule macro foarte interesante de care BNR ar putea profita dar nu o face.

Cum sa profite, cata vreme Guvernul vrea taierea cu 25%  a salariilor din Banca Nationala?  Isarescu zambeste in barba si tace, pentru ca stie el ce stie.Guvernul zambeste si el pentru ca nici el nu stie ceea ce altii nu stiu inca.

Si brusc, te gandesti la ce scria Solomon Marcus intr-o carte mai veche a lui. Tipii destepti pot cel mult demonstra o teorema. Inteligentii o descopera!

Si deschizi cartea primita astazi cadou ( Stiglitz, Triumful cupiditatii) si citesti despre cat de prosti sunt aia desteptii si cat de inteligenti vor sa para prostii.

Il suni pe T. si iti confirma. Asa este!

Politistii au si ei uneori dreptate. Paza sediilor e facuta intr-un mod ne-profesionist iar ca o consecinta, jafurile au loc foarte usor.

Angajatii firmelor de paza spun ca sunt prost platiti si ca de bani putini, ofera servicii la calitate mica.

Bancherii se spala pe maini spunand ca au externalizat serviciile si ca nu mai e treaba lor.

Toti au dreptatea lor, dar jafurile continua si am sentimentul ca vor mai continua. Pana la urma, cine e prostul? Banca, pentru ca plateste 10.000 de euro pe luna pentru o paza ca si inexistenta? Paznicii care nu sunt in stare de multe ori cum sa reactioneze in fata unui atac armat?

Noul prim-ministru ungar, Viktor Orban, a anunţat marţi că are de gând să introducă o taxă pe bănci, prin care ar urma să se strângă 200 de miliarde de forinţi (856 de milioane de dolari) numai în acest an, ca parte a unui pachet de măsuri destinat reducerii deficitului bugetar.  “Există în prezent un reflex la unii politicieni care acţionează în felul următor: aruncă în faţa publicului o sumă oarecare şi abia apoi încep discuţiile cu privire la modul în care se va realiza practic. Astfel încât credem că vor exista negocieri îndelungate pe acest subiect în următoarele săptămâni şi luni”, a declarat  Treichl.

Directorul Erste a adăugat că o parte dintre cetăţenii ungari care au luat un credit ipotecar în valută au fost afectaţi de declinul forintului, însă a apreciat că aceasta nu este o problemă.

“Contrar la ceea ce crede toată lumea, problemele din regiune nu sunt legate atât de mult de creditele ipotecare care au fost încheiate în mod corect. Este mai mult cazul acelor credite care nu au fost făcute în mod corect. Iar creditele de consum în monedă locală au fost afectate mult mai mult decât creditele ipotecare în valută bine făcute”, a apreciat Treichl.  În prezent, liderul pietei este OTP cirac 23-25% cota de piata, fiind urmata de  KBC, Erste Group Bank, Intesa Sanpaolo, Raiffeisen International, BayernLB şi UniCredit.

Potrivit lui Treichl, activităţile Erste în al doilea trimestru sunt “ok”. “Avem o viziune mai conservatoare cu privire la modul în care vor evolua riscurile în regiune. Nu ne aşteptăm la o nouă deteriorare, dar nici nu ne aşteptăm la o îmbunătăţire”, a spus Treichl.  De asemenea, directorul general al Erste a apreciat că, deşi în primul trimestru a existat o creştere de două cifre a creditelor neperformante, nu se aşteaptă ca această situaţie să continue.

“Am intrat în 2010 cu presupunerea că nivelul de provizioane de risc va rămâne la nivelul din 2009 şi nu s-a întâmplat mare lucru care să ne facă să ne schimbăm punctul de vedere. Dacă vom fi norocoşi, va fi uşor mai mic, însă, dată fiind creşterea economică pe care o avem în prezent, nu se pune problema. Cred că vom rămâne la punctul de vedere că 2010 va fi un an dificil şi sperăm ca în 2011 să vedem o îmbunătăţire”, a apreciat Andreas Treichl.

Eu sunt acum intr-o pensiune in Sinaia, la doi pasi de Peles, pe marginea unui raulet superb.

Comentariul, un text al lui Horatiu Malaele, este antologic. Il puteti vedea aici

La o prima aruncare cu parerea, variantele ar fi urmatoarele:
1. Un imprumut de la FMI. E posibil, dar FMI nu da bani fara sa se asigure ca amputezi cangrenele care te macina. Tai din cheltuieli pana oboseste mana cu care tii pixul. Grecii spun ca se sufoca daca reduc cheltuielile in masura in care li se cere. Se sufoca social, nu neaparat financiar. Varianta e tinuta sub saltea, ca o solutie de rezerva.

2.Un imprumut de pe piata americana. Este si asta o solutie posibila, dar cu grad mare de incertitudine. Imprumutul ar fi costisitor (mai cosisitor decat banii FMI), dar problema e alta. Cine dracului se mai baga sa te finanteze acum? Nu cred ca americanii mor de nerabdare sa isi blocheze banii in Grecia decat daca sunt lasati sa puna drapelul national pe Acropole. Adica sa le concesioneze Guvernul pe vreo 3.000.000.000.000 de ani gazele, energia si alte cele. Greu de crezut

3.Sa isi vanda insulele, cum a cerut Germania. Au vreo 10.000 in total, din care 200 nelocuite. Pe alea nu scot mare lucru, dar pe un Corfu de pilda….Asta ar fi o umilire pentru greci, dar…

4.Sa renunte la retelele bancare pe care le au in restul Europei. Nu ar fi exclus, dar e o solutie limita.

5. Sa emita amproasta obligatiuni, chiar daca risca sa nu se prezinte nimeni la licitatie, pe motiv de dezinteres.

6.Sa iasa din Euroland si sa isi ia inapoi drahma. Apoi sa achite in drahme datoriile si sa isi faca politica monetara dupa cum vor. Asta ar insemna o palma si un scuipat pe tot ce inseamna constructia numita UE, dar la o adica…

7.Sa se intample un miracol si sa obtine un ajutor fratesc de la restul Statelor UE. Asta chiar ar fi un miracol, cata vreme grecii au o imagine extrem de proasta acum si niciun german nu ar accepta sa scoata bani din buzunar ca sa achite facturile Greciei. Nici nu ar fi normal, nemaivorbind de moralitatea unui asemenea gest

Una peste alta, acum se vad si costurile lacomiei romanesti. Cand am privatizat BCR, venise si deutsche Bank, daca tineti minte. Ei au facut un calcul corect si au zis “Dom`ne, banca nu face mai mult de atat”. Dar Romaniei ii ardea buza dupa bani multi. Multi si cash. Am vandut-o austriecilor. Care si-au scos banii rapid pe BCR si au facut cum au stiut ei ca e mai bine. Daca nu ne lacomeam si acceptam oferta BCR, poate nu am fi avut atunci atatia bani, dar sub raportul credibilitatii, nu se compara DB cu Erste. In fine.

Ce vor face bancile elene din Romania?
Pai avem asa:
1.O sa incerce sa obtina cat mai multi bani pentru bancile mama ca sa isi ajute in fond tara poporul. Asta se face in cel mai nefericit caz prin imperceptibile cresteri ale comisioanelor ( ca la dobanzi te atingi mai greu din cauza concurentei)
2. O sa fie preluate de alte banci, daca bancile mama le vor scoate la vanzare
3. Nu vor face nimic. Pur si simplu vor astepta sa treaca criza. Ceea ce nu cred, desigur. De vazut cum se vor pozitiona din punct de vedere al comunicarii. Pana acum, s-a preferat mersul pe burta.