Cheltuielile bugetare per capita cresc, populatia saraceste. Pe cine votam?

Daca Ceausescu parea ca intentioneaza sa aplice un program de saracire a populatiei (care i-a si reusit cu cateva exceptii -smecherii sistemului, care exista in orice economie cu grad ridicat de coruptie), guvernele de dupa Revolutie au dat de inteles ca o economie sanatoasa asigura si populatiei o sanatate financiara rezonabila. In realitate,
o analiza in timp a ratei saraciei arata un declin al bunastarii romanilor. Sa fie banii de vine? N-as prea crede;cheltuielile pe cap de locuitor ale Guvernului au crescu. Asa incat, daca nu banii par a fi problema, ce ar putea fi? O explicatie este  ca, desi cheltuim, ii cheltuim prost.  Graficul de mai jos arata chetuielile pe cap de locuitor in perioada 2007-2014 (am luat in calcul aceasta perioada pentru usurinta calculelor).cheltuieli-per-capitaMai

 

 

 

Datele sunt preluate din executiile bugetare publicate de MFP si coroborate cu populatia rezidenta in tara potrivit INS. Nu am luat in calcul populatia dupa domiciliu pentru ca aceasta include si romanii plecati peste hotare.

Mai jos, aveti un alt grafic. Rata saraciei dupa tipul de familie si Guvernul aflat atunci in fruntea tarii. Am exclus guvernul interimar al lui Catalin Predoiu (6-9 februarie 2012) si pe cel condus de Ungureanu (februarie-mai 2012). Nu am bagat in seama nici guvernul lui Oprea (timp de 3 saptamani, intre 22 iunie si 9 iulie 2015). Mi s-au parut nerelevante la scara temporala.

saracia-si-partidele

Aceasta nu este o analiza politica sau vreun indemn la vot, asa incat fiecare poate citi aceste date in cheia care ii convine.

Tineti insa minte un lucru: Coruptia este una din “tevile” prin care ni se scurg banii din buzunare. Mare atentie asadar la cei pe care ii vom trimite sa faca legile in viitor. Indiferent de cat de frumoase ar fi promisiunile acestora. Evident ca avem nevoie de reforma pietei muncii, de incurajarea inovatiei, de o reforma consistenta a educatiei, dar astea toate cer timp, iar alegerile vin intr-o luna.

Cifre si date

In anul 2014, pragul saraciei a fost de 5.823 lei/an pentru familiile formate dintr-o singura persoana si de 12.228 lei/an pentru gospodariile formate din doi adulti cu doi copii cu varsta sub 14 ani.

Rata saraciei, calculata la pragul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent, a fost in anul 2014 de 25,4%, in crestere cu 3 puncte procentuale fata de anul precedent si cu peste 4 puncte procentuale, comparativ cu minimul inregistrat in perioada 2007-2014 (21,1%, in anul 2010).

Rata saraciei relative creste proportional cu marimea familiei, cresterea fiind cu atat mai mare cu cat aceasta are mai multi copii. In cazul familiilor fara copii, rata saraciei e cea mai mica (dar in crestere, totusi, fata de anii anteriori). La polul opus, se afla familiile formate din doi adulti care au trei sau mai multi copii.

Riscul de saracie scade o data cu cresterea varstei, astfel cei mai afectati de saracie sunt copiii si persoanele tinere .

Rata saraciei relative se afla in crestere pentru principalele categorii ale populatiei. De exemplu, romanii cu nivel scazut de instruire, inregistreaza o crestere de 6,5 puncte procentuale, in anul 2014 fata de anul precedent, in conditiile in care rata saraciei avea deja o valoare ridicata in anul 2013 (43,0%). De asemenea, sunt afectati de saracie somerii, pentru care ratele saraciei relative se situeaza la valori de peste 50%.

Cel mai scazut risc de saracie se inregistreaza in randul populatiei din Bucuresti si Ilfov regiune in care rata saraciei relative in anul 2014 a fost de 5,5%. La polul opus se afla regiunea Nord-Est, unde peste 35% din populatie se afla sub incidenta saraciei.

Una peste alta, poate ca un program de tara care ar starpi saracia nu ar fi foarte prost primit de electorat. Doamne-ajuta!

Leave a Reply