De sute de ani ne indepartam economic de UE, cu toate proiectele si strategiile (I)

Nu cred ca lipsa unui proiect de tara sau a strategiilor/platformelor ne prisoseste.  Planuri si idei am avut noi intotdeauna, dar altceva ne-a lipsit. Punerea lor in practica. Finalizarea.

Mai jos, cum arata PIB/capita, calculat in 1990 International Geary-Khamis dollars. Ca sa nu existe dubii legate de ne-comparabilitate. Vi se pare ca ne apropiem? Click pe imagine.

madisn1

 

Ideea e urmatoarea: cele 12 state luate ca medie sunt Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franta,Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Suedia, Elvetia si Regatul Unit al Marii Britanii. O sa vedem mai jos si cum stam fata de tarile din vecinatate.
Ideea este ca Romania a avut in mod constant alta agenda decat cea europeana. Cand ei pariau pe stiinta si educatie, noi mizam pe religie. Cand s-a mizat pe investitii si tehnologie, noi ne bateam intre noi ca (virgula) chiorii

In Europa, de la mijlocul secolului al XVI-lea până la sfârșitul XVII, a existat un progres fundamental în știința, progres cu consecințe importante pentru navigație, interacțiunea pământului, soare, stele… Revoluția a început în 1543 odată cu publicarea teoriei lui Copernic, care a fost urmat de Kepler și Galileo. Ultimii au trecut la observații detaliate ale mișcării corpurilor cerești, la estimări ale distanțelor cerești și la noi concluzii cu privire la legile mișcării. In 1610, Galileo face propriile telescoape pe care le-a folosit pentru a observa munți și craterele lunii, petele de pe soare, sateliții lui Jupiter, fazele lui Venus, și stelele din Calea Lactee. În 1632, publica “Dialog despre cele două mari sisteme ale lumii”. Noi eram ocupati cu rascoale, legarea de glie a taranilor moldoveni, sau cu incursiunile (esuate) ale lui Rakoczi al doilea în Polonia, pentru a pune mâna pe coroana acestei ţării (1657).

Pe la 1662 apare Royal Society, fondata la Londra,(Newton a fost președinte al societății 1703-1727). Académie des Sciences din Franta vine si ea la scurt timp , dupa care Observatorul din Paris e înființat în 1672 iar Observatorul Greenwich în 1695. Progresele înregistrate în astronomie și fizică a fost însoțită de progrese majore în matematică și proiectarea de noi instrumente (telescoape, micrometre, microscoape, termometre, barometre, pompe de aer, ceasuri, articole și motorul cu aburi), care au avut implicații enorme. La noi, Brancoveanu si politica lui externa sovaitoare. Şerban Cantacuzino concepe un plan de atac asupra Constantinopolului pentru a alunga turcii din Europa (bun plan de tara), iar puterile vestice ii promit sprijin. Un cacat pana la urma. Moare fix in mijlocul pregătirilor, otrăvit de boierii cărora le era frică de planurile sale. S. Cantacuzino a introdus porumbul în România, care la scurtă vreme a ajuns hrana de bază a ţării.ASub auspiciile sale faimoasa Biblie românească de la Bucureşti a apărut în 1688.

Secolul al 19-lea. Anglia era campioana productivitatii muncii si se batea pentru pozitia de lider cu SUA. Care SUA au reusit sa depășeasca Regatul Unit ca productivitate abia in 1890, dupa care a crescut mai rapid ca UK-ul de azi. Apar motoarele cu abur, care au revoluționat transportul de pasageri și mărfuri pe cale terestră . La noi au aparut la 100 de ani dupa ce au intrat pe piata, ca sa zic asa.

Calitatea capitalului uman (adică, numărul mediu de ani de studii, ponderat cu nivelul atins) a crescut de unsprezece ori în Statele Unite și Japonia și de opt ori în Regatul Unit. In Romania, de 1,8 ori. Investitiile in progresul tehnic , la fel. Nu mai vorbesc de ritmul acestui progres tehnic, mult mai rapid în al XIX-lea și al XX-lea decât oricând înainte.

Comerțul internațional a crescut rapid după 1820, volumul exporturilor pe cap de locuitor a crescut de 88 ori mai mare în Marea Britanie, de 110-ori în Statele Unite ale Americii, și intr-o proporție mult mai mare în Japonia (a cărei economie a fost închisă pentru comerțul exterior până în 1855). La noi, cresterea a fost de 11 ori.

mad2

Nu discut de perioadele anterioare. Intre anii 1000 si 1820, investițiile în echipamente au fost extrem de modeste peste tot. Dar, cu toate acestea am asistat la inventia tiparului. Care a adus progrese fundamentale în știință, și răspândirea educației universitare. Progresul tehnic a fost mai lent decât și era mai degraba empiric, construit prin experimente care dadeau deseori erori. Progresul tehnic se baza pe captarea cat mai eficienta a energiei eoliene (vantul, da?) dar si pe o creștere a numarului de ore lucrate pe cap de locuitor.

Inainte de 1820 au existat trei schimbări intelectuale și instituționale majore în Occident, acestea avand un impact fundamental asupra performanței economice.

  1. Apar Universitatile. Prima universitate europeană a fost creată în Bologna în 1080. Până la 1500, existau șaptezeci de astfel de centre de învățare in Europa de Vest  Până la mijlocul secolului al XV-lea, cea mai mare parte a fost învățătura transmisa pe cale orala iar procesul de învățare a fost similar cu cel din Grecia antică. Acest lucru s-a schimbat după ce Gutenberg a tipărit prima carte în Mainz în 1455. După 1500, 220 de prese de tipar au fost în funcțiune în toată Europa de Vest, acestea producand  8 milioane de cărți. Productivitatea universităților și deschiderea lor spre idei noi a crescut astfel enorm.  Principalul centru al editării europene era  Veneția. Productivitatea în zona producției de carte a dus la scaderea draatica a costurilor. În 1483, presa Ripoli a produs 1.025 de exemplare ale Dialogurilor lui Platon. Un scrib ar fi luat un an pentru a produce o singură copie. Până la mijlocul secolului al XVI-lea, presele venețieni au produs aproximativ 20.000 de titluri, inclusiv partituri muzicale, hărți, cărți despre probleme medicale.
  2.  Apariția unor importante centre comerciale urbane in Flandra și nordul Italiei.. Dezvoltarea contabilitatii. Creșterea numărului de instituții financiare și accesul la credite și asigurări.
  3.  Adoptarea creștinismului ca religie de stat . Căsătoria urma sa fie strict monogamă, cu interdicții privind concubinajul, adopția, divorțul și recăsătoria văduvelor.  O decizie papală, în 385 AD a impus celibatul preoților.

 

 

6 thoughts on “De sute de ani ne indepartam economic de UE, cu toate proiectele si strategiile (I)

  1. Poate vreti sa spuneti de Europa, UE nu exista din anii pe care ii evocati nici macar ca utopie.Exista si cauze obiective, macar in privinta primei perioade despre care vorbiti. Aduceti-va aminte vorbele cronicarilor despre ” romanii in calea tuturor rautatilor”. Si,apoi, lasati defetismul “istoric” si faceti si altceva decat…”istorie”…

  2. Graficele sint edificatoare.
    Din pacate prea putini citesc si mai si inteleg.

  3. Ca să răspund la titlul sub care a fost publicat pe HotNews: “Ce ne lipsește?”

    Răspunsul corect este: “Perioada 2002-2015 vă lipsește. Din grafice.”

    Cum naiba să nu analizezi tocmai perioada cea mai importanta pentru noi, ultimii 15 ani?

    PIB-ul / cap locuitor al României a crescut cu peste 400% de atunci, în vreme ce media celor 12 state din articol este sub 75%. Dacă ar fi să luam în calcul și inflația, 33% ar reprezenta o creștere reala 0%.

    Într-adevăr, în continuare PIB-ul nostru pe cap de locuitor e de peste 5 ori mai mic decât media celor 12 state analizate.

    Cel mai aproape suntem de Italia, de doar 3 ori mai mic. Dar in urma cu 15 ani era de 16 (șaisprezece) ori mai mic decât media celor 12.

    Deci ne-am apropiat mult în ultimii 15 ani. Dacă ritmul ar continua am ajunge Italia după încă 15 ani.

    Și asta cu toata corupția și politicienii care sunt cum sunt.

    Și un grafic cu creșterea din ultimii 15 ani față de anul 2001, dacă tot m-am chinuit să fac analiza:

    http://i.imgur.com/ZaRbW3D.png

  4. Ce analiză-i asta în 2016 care se oprește în 2001? România a petrecut anii 80′ și 90′ într-o depresie economică continuă dar începând cu anii 2000 a recuperat masiv în timp ce majoritatea Europei a stagnat sau a scăzut, Dacă te limitezi până în 2001 analiza-i total nerelevantă…

  5. „CE NE LIPSESTE ?”
    Ne lipsește capital național – românesc, adică singura/unica garanție a posibilității de a stimula o dezvoltare trainică. !
    Nu vom putea promova/iniția strategii de dezvoltare certă, durabilă fără un sistem bancar propriu, sistem care a fost distrus de Banca Națională a României pentru a face loc băncilor străine.
    Capitalul străin nu va accepta niciodată o strategie contrară intereselor sale.
    Este necesară o campanie de presă menită să trezească interesul autorităților și al partidelor politice pentru refacerea sistemului bancar românesc, pentru asigurarea securității financiare a țării noastre.

Leave a Reply