O vina mpartita la trei

Daca nu venea criza, parerea mea era ca nimeni nu s-ar fi sinchisit de clauze abuzive, conversii la curs istoric sau dare in plata. Dar criza a venit, iar acum bancile de la noi se afla intr-o situatie delicata. La nivelul intregului sistem sunt puse in aceeasi oala banci ok cu banci puse pe jaf (Volksbank este cel mai la indemana exemplu). Recent, le-am vorbit unor studenti despre cum de s-a ajuns la momentul delicat in care suntem azi. Bancile nu sunt iubite nicaieri in lume (decat in ziua in care iti dau bani), insa intensitatea cu care sunt urate azi la noi ar trebui sa le dea de gandit. Pe scurt, vina apartine tuturor celor implicati: banci, clienti, BNR. Difera doar intensitatea vinovatiei.fig2

Azi o sa ma opresc putin asupra greselilor facute de bancheri. In episoadele urmatoare voi atinge si vina clientilor ( mi se pare extrem de imatur sa accepti sa platesti o rata la banca de 70% din salariu timp de 30 de ani fara sa te gandesti ca poti sa te imbolnavesti,  sa iti pierzi serviciul sau sa intervina alti factori care sa faca imposibila onorarea datoriei). De asemenea, nu este de ocolit nici politica discutabila a BNR care, desi nu are inscrisa in statut sanatatea debitorilor (nici a creditorilor sistemului bancar) a facut un balet care se dovedeste acum  costisitor macar sub raportul imaginii.

  • Dar sa revin. Unde au gresit bancile?

Greselile bancherilor au fost de doua feluri: intentionate si neintentionate. Ca sa incep cu cele fara voie, as aminti diferentele culturale intre Romania si Europa de Vest. Bancherul roman e Alt Ceva decat cel occidental. In perioada de boom, au fost angajati in banci tot ce misca in Romania, inafara de trenuri. Oameni cu CV discutabil despre care am scris in mai multe randuri inca de prin 2008, dar care puteau genera venituri ipotetice pentru institutie (si bonusuri corespunzatoare) prin acordarea de credite.Acestor oameni nu le pasa daca cetateanul X sau daca firma Y venea sa ceara un credit care i-ar fi marit bonusul anual cu 1000 de lei, chiar daca nu se incadra pentru un imprumut. Se gaseau solutii.

Greselile intentionate sunt cele prin care angajati din banci fura bani din conturile deponentilor ca sa joace la pacanele sau ca sa le cumpere textile apropiatilor.

Greselile neintentionate sunt cele prin care te grabesti sa dai bani clientilor fara sa ii mai verifici.

Recent, o banca a trecut la neperformante cateva mii de credite acordate in 2008-2010, constatand dupa 6 ani ca baniis-au dus desi conditiile de creditare nu au fost respectate.

fig1

 

 

 

 

Banca trece acum printr-un dur proces de restructurare. Oarecum fara vina ei.O alta banca -prin emailuri interne- admite ca cei de la “Juridic” nu gasesc contractele de crdit prin care au aruncat cu bani in 2008-2009. Bani pierduti, evident.

O  a treia banca admite ca s-au dat neperformante, dar spune ca asemenea imprumuturi se dau peste tot in lume si ca banii se vor recupera prin diviziile de consultanta. Care evident ca nu i-au mai recuperat. Altii se jura ca vor taie din costuri, dar la 10 salariati disponibilizati (avand cate 2000 de lei salariu, ), angajeaza un nou venit de prin alte continente cu 10.000 de euro pe cartea de munca.

Una peste alta, bancile isi au partea de vina in mod evident, pe care ele o admit cu maxima parcimonie.

3 thoughts on “O vina mpartita la trei

  1. Din gresalele bancilor, eu as mai adauga si
    – greseala de a avea unitati si sucursale deschise si tinute deschise fara sa se explice (numar de conturi + operatii raportat la chirii )
    -creditele vip: dobanda zero, perioada 999 luni, la persoane sus puse…
    – marit dobanda INTENTIONAT la creditele cu dobanda fixa. (aici e cazul meu la Volksbank). Ala a fost insa momentul de trezire pt mine (si pt altii) pt ca si eu si altii din jurul meu am inceput sa facem plati anticipate (mici/mari)

    Oamenii au invatat lectia. Ok, vor fi tot timpul unii needucati financiar cu 3 carduri de credite, ceva luat cu buletinul, masina cu leasing si alte cele, dar oamenii in masa si-au invatat lectia.

  2. Angajatii in bancile din Romania nu sunt altceva decat cei din alte tari, nu sunt nici mai prosti nici mai destepti. Majoritatea inteleg riscul dar nu ii intereseaza pt ca nu ei sunt actionari. Un functionar intr-o sucursala nu e angajat sa faca analize ci sa vanda, iar un functionar de la departamentul de risk nu face algoritmi ci doar ii aplica. Regulile le-au facut o mana de oameni. Limita fantezista a gradului maxim de indatorare, posibilitatea creditarii pt “nevoi personale” cu ipoteca pt 30 de ani, posibilitatea accesarii de credite intr-o alta moneda decat cea in care faci venituri sunt cateva din chestiile decise de cinci oameni la un spritz. Putea sa hotarasca bine de la inceput, nu sa astepte potopul. Tre sa fii naiv sa crezi ca ca au facut-o din prostie. Astazi activele din Romania valoreaza atat cat au valorat mereu, adica mai nimic, si noii proprietari fie or sa plateasca dobanzi pan la adanci batraneti, fie or sa le vanda pe nimik. Angajatii bancilor sunt la fel de pioni ca si clientii (majoritatea dintre ei fiind si clienti) si ca si micii actionari la banci – care sunt primii care marcheaza pierderi la fiecare val de noi provizioane.

Leave a Reply