Benzină, schimburi de active si pasări de pasive

Azi dimineata am bagat niste benzina in limuzina Matiz pe care o detin. Cateva zeci de lei, hai o suta, ca sa fie suma rotunda. Acum un an jumate, ca sa ajung la socri, la 100 de km distanta de Bucuresti, trebuia sa pun de minim 120 de lei. Azi, 100 imi sunt de ajuns.Ma simt fara sa vreau implicat in razboiul pretului petrolului.Rafinarie

Sursa foto:sc.hu

Nu foarte de mult, se avansa ipoteza unei intelegeri  intre americani si arabi, (asa scriau Wall Street Journal si Zerohedge. Cert e ca petrolul a coborat sub 35 de dolari barilul. Din cate inteleg, tranzactiile reale se face chiar sub acest pret, intrucat foamea de bani cash e uriasa.

Durere pentru rusi, al caror buget pentru 2015-2017 e calculat pentru un curs de 100 de dolari/baril. Rubla pica, capitalurile pleaca de acolo, iar instabilitatea alunga investitorii. Rusii au nevoie de un conflict, de amenintari , de ceva care sa creasca tensiunile, ca altfel isi produc singuri coliva economica.

Mai mult, petrolul merita obtinut prin fracturarea hidraulica doar la un pret de 70 dolari/baril. Daca coboara sub acest nivel, nu mai devine rentabil. Sau, s-o luam altfel.

Sa presupunem ca aveti 100 de sticle de suc pe care le vindeti cu un leu bucata, iar clientii dumneavoastra sunt niste sportivi care depind de acele sucuri. La un moment dat in timpul transportului se sparg 16 sticle, iar alte 10 se deformeaza si devin nevandabile.

Ramaneti cu 74, daca am scazut corect. Ca sa nu va fie afectate in prea mare masura afacerile, includeti o parte din costul refacerii stocului de 100 de sticle de suc in pretul celor ramase. Ca sa cumparati alte 26 de sticle de suc scoase deja din bilant, trebuie sa achitati in total 10 lei. Prin urmare, scumpiti sticlele de suc ramase cu 10/74 lei/bucata, mai exact cu 13 bani bucata. Corect? Daca cererea creste, tentatia e sa le scumpiti mai mult.

Dar sa revenim la petrol si preturi.

O parte din puţurile mondiale sunt secatuite. Chiar şi cu cele mai avansate tehnologii, companiile petroliere obţin abia jumătate din cantitatile pe care le scoteau odata. La o rata de epuizare constanta a petrolului ar trebui să găsim o sursa de productie de circa 20 milioane de barili pe zi în următorii cinci ani pentru a menţine producţia la nivel mondial la nivelul actual. Agenţia Internaţională a Energiei (un organism înfiinţat de către OCDE pentru a preveni întreruperile aprovizionării şi promovarea securitatii energetice) ne spunea acum cativa ani ca puturile lumii scad cu 3,7% în fiecare an. La finele lui 2008, calculul a fost revizuit cifra la 6,7%. Brusc, economia globala a mai pierdut “din pix” cateva milioane de barili de petrol. Sau sticle de suc, ca sa revin la povestioara de la inceput.

In SUA, in ultimii 30 de ani producţia de petrol s-a înjumătăţit. De la 10 milioane de barili pe zi la începutul anilor 1970, azi se mai produc 5 milioane de barili. În ultimii 10 ani scaderea a fost de jumătate de milion de barili pe zi în patruzeci şi opt de state. Între timp, Alaska- fosta noua frontiera a energiei- producţia a intrat în declin chiar mai rapid decât în ​​restul ţării.

Sursa, aici

Nici asta nu ar fi dramatic, daca s-ar consuma mai putin. Dar americanii ard mai mult petrol decât acum trei decenii. In 1970 se consumau circa 15 milioane de barili pe zi (la americani). Acum se consuma peste 20 de milioane de barili. Inutil sa mai spunem ca diferenta se importa. Povestea este cam aceeaşi, indiferent dacă locuiţi în SUA sau la Calarasi.

De fapt, în timp ce consumul a crescut cu aproximativ 20% în Canada şi SUA (din 1980) si cu 63% respectiv 74% în Australia şi Noua Zeelandă. Media cresterii consumului este pe la 45% si daca populatia va creste in acelasi ritm, si consumul va cunoaste acelasi trend. Atunci când consumul urca iar productia scade, e greu sa nu iti pui intrebari.

Cine produce cel mai mult si cine importa cel mai mult petrol?

oil

 

Sursa, aici.

A fost si zvacnirea unor vesti bune. Una  atunci cand Departamentul pentru Energie al SUA a anunţat că a Golful Mexic (mai ales Thunder Horse) ar fi o mare speranţă a Americii din acest punct de vedere. Ei au prezis că producţia din Golful Mexic ar putea ajunge la 4 milioane de barili pe zi până în 2020.

Dar americanii au uitat sa includa in calcule fenomenele meteo cum ar fi uraganele. Va mai amintiti de Katrina si de Rita? Împreună, cele doua au devastat nu mai puţin de 167 de platforme si 183 de conducte . Sticle de suc definitiv sparte, ca sa revin la inceputul povestii.

Multe platforme au fost aruncate la peste 60 mile distanţă. La acea vreme, industria de petrol si gaze a susţinut că de fapt Katrina şi Rita au fost evenimente ciudate, cu foaaarte mici sanse sa se repete. Dupa numai trei ani au venit insa uraganele Ike şi Gusta.

Atunci cand Katrina şi Rita a lovit, preţurile la benzină au crescut cu 5 dolari pe galon în mai multe state.

Dar de mareea neagra provocata de British Petroleum (BP) va mai amintiti? Tot in Golful Mexic s-a intamplat, iar costurile au fost estimate la 1,5 miliarde de dolari. Costul include şi cheltuielile efectuate de grup, inclusiv măsurile de curăţare şi izolare, forarea puţurilor, ajutoarele vărsate statelor riverane, pagubele deja rambursate şi sumele vărsate către autorităţile federale, a informat grupul. Suma include şi o primă tranşă de 60 milioane de dolari, care va servi la finanţarea construcţiei unor insule artificiale în largul statului Louisiana, pentru a proteja ecosistemul. BP s-a angajat să acorde în total 360 milioane de dolari pentru construirea acestor insule.

oil_bnr

 

Sursa, aici.

Dar de 1991 va mai amintiti? Atunci cand fortele aliate au alungat armata irakiana a lui Saddam Hussein din Kuweit, iar soldatii au distrus 750 dintre cele 943 de puturi de pe teritoriul Kuweitului, potrivit arhivelor militare din SUA, incendiind 600 dintre ele? Peste un milion de barili de petrol au cazut prada flacarilor. Kuweitul a cheltuit 1,5 miliarde de dolari pentru a stopa incendiile, iar industria petroliera din tara a pierdut peste 5 miliarde de dolari remediind infrastructura afectata. Dezastrul a schimbat si natura din statul din Peninsula Arabica si l-a impanzit cu peste 300 de lacuri petroliere.

Alte sucuri pierdute, alte costuri care trebuie recuperate…

Cum arata la 1950 harta principalilor producatori:

oil history

 

In 1973 lucrurile se schimbasera radical, iar in 2000, nu mai vorbesc. (sursa datelor- The World Economy- ANGUS MADDISON)

Cea mai buna masura luata de guverne ar fi in aceste conditii inghetarea nu a preturilor, ci a uraganelor, a incalzirii globale si a ambitiilor politice ambalate in intentii de crestere a bunastarii populatiei.

2 thoughts on “Benzină, schimburi de active si pasări de pasive

  1. Eu urmaream acum multi ani Norvegia in care exportul de petrol a scazut muult Argumente: pretul de exploatare e foarte mare (cred ca cel mai mare din lume, de 50 ori mai mare decat exploatarea din Kuweit) asa ca au inchis 1/3 din puturi ( aveau cam 5000 de toate, 1500 inchise) – nu stiu insa daca le-a inchis pentru ca s-au golit sau nu au mai fost profitabile.

    Off topic: Norvegia a investit banii obtinuti in turism (hoteluri internationale), educatie si cercetare, si in creditare internationala (un fel de Elvetie) – tocmai pentru ca nu au probleme de coruptie si scurgere fonduri …

    Mica remarca la concluzia ta: cea mai buna masura luata de guverne ar fi sa incurajeze productia de biciclete, celule fotovoltaice, mersul pe jos si dormitul la 16 gr.

Leave a Reply