Cum reactioneaza tarile din jur la problema CHF. Polonia: Ar fi imoral ca Statul sa-i ajute pe cei imprumutati in franci. Cand riscam si castigam e OK, dar cand riscam si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi

Nu strica, zic, sa aruncam o privire asupra masurilor pe care le-au luat sau sunt in curs sa le ia autoritatile celorlalte tari europene ca urmare a socului produs de Banca Nationala a Elvetiei. In Polonia, de departe cea mai lovita economie din aceasta parte a Europei, peste o jumatate de familii poloneze s-au imprumutat “ieftin” inainte de criza, iar scumpirea francului le ameninta acum supravietuirea financiara. Cu toate acestea, vicepremierul Janusz Piechocinski, vorbind despre cresterea spectaculoasa a francului a zis asa:”Mai intai sa asteptam putin. Situatia se va stabiliza”. Leszek Balcerowicz, fostul guvernator al Bancii Nationale a Poloniei, unul dintre cele mai proeminenti economisti ai Poloniei si creierul transformarii Poloniei într-o economie de piată inca la începutul anilor 1990 a declarat pentru dadioul polonez ca ar fi “imoral” si nedrept ca Statul sa ii ajute pe cei imprumutati in franci, defavorizandu-I astfel pe cei care au decis sa nu isi asume riscuri si sa ia credite in zloti. “Când riscam si câstigam, e OK, dar când riscăm si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi”, a spus Balcerowicz

Opozitia de dreapta din polotica poloneza- partidul Lege si Justitie (PiS) a prezentat o propunere care sa-i ajute pe cei indatorati in franci: posibilitatea ca acestia sa-si ramburseze imprumuturile la cursul de schimb de dinaintea scumpirii recente a chf.

“Prin lipsa de reactive de care da dovada coalitia de guvernamant, risca sa aduca zeci de mii de polonezi in faliment”, a spus unul din liderii Opozitiei la un post de televiziune.

Între timp, ministrul Economiei Janusz Piechociński recomanda o abordare de genul  “asteptăm si mai vedem”, sustinând că aceasta crestere bruscă a cursului de schimb a francului în raport cu principalele monede va forta în curând SNB să ia măsuri.

Jerzy Hausner, fost sef al Trezoreriei Poloniei a spus si el ca e nevoie sa se astepte cel putin câteva zile pentru a vedea modul în care pietele răspund la miscarile francului elvetian.” El a sfătuit mentinerea unui “cap rece” si a recomandat prudenta.

Comitetul pentru Stabilitate Financiara urmeaza sa discute marti daca si cum va reactiona Guvernul polonez ca urmare a aprecierii consistente a francului. Astazi (luni) se vor reuni reprezentanti ai Ministerului de Finante, Bancii central si bancheri comerciali pentru a analiza situatia.

Ungaria

Aici, problema a fost transata mult mai simplu. Guvernul Orban  a fortat băncile să suporte cea mai mare parte a socului valutar , implementand un mecanism prin care cetatenii pot rambursa creditele la un curs fix mult sub cel al pietei (256,6 forinţi pe franc, actualmente nivelul fiind de 319,1 foritniti/chf). Orban a fost aspru criticat in intreaga Europa pentru aceasta masura, dar a tinut cu dintii , fiind una din temele preferate ale campaniei prin care a venit la putere in 2010, si in final a reusit s-o impuna.

Croatia

Inca din 2011, prim ministrul Jadranka  Kosor a propus  băncilor să reprogrameze  creditele cetăţenilor astfel ca valoarea ratelor lunare să fie cât mai aproape de starea iniţială şi să practice cursul fix al francului elveţian faţă de kuna croată, adica un franc egal pe atunci cu 5,8 kune respectiv 0,78 euro.

Diferenţa care apare, propunea Kosor, să fie purtată ca datorie aparte, fără dobândă, timp de zece ani. În zece ani, aprecia Kosor, cursurile valutare se vor reaşeza şi poate va dispărea şi acestă datorie. Prim ministrul nu a lăsat spaţiu băncilor să se tocmească prea mult, avertizandu-le ca împotriva acelor bănci care nu se vor conforma, statul are pârghii să intervină.

Intr-o decizie fără precedent, o instanţă de judecată din Croaţia a dat o sentinta intr-un dosar, hotărând că băncile trebuie să transforme creditele ipotecare în franci elveţieni în împrumuturi în moneda locală deoarece când au încheiat contractele nu i-au informat pe clienţi că dobânzile vor creşte dacă francul se apreciază, scrie presa internaţională.

Decizia priveşte subsidiarele a noua bănci, dintre are doar două nu sunt din zona euro. (Zagrebacka bank, Privredna bank, Erste Bank, Raiffeisenbank, Hypo Alpe-Adria-Bank, OTP, Splitska, Volksbank and Sberbanke)

„Francul elveţian nu este stabil şi aceasta ar fi trebuit spus în mod clar. Băncile au obligaţia de a explica ris­curile clienţilor. Bănciile nu au acţionat cu bună credinţă“, a motivat decizia curţii judecătorul Radovan Dobronic. Analiştii apreciază că hotărârea ar putea costa băncile până la un miliard de euro. Instanţa a decis, de asemenea, că băncile trebuie să să stabilească dobânzi fixe şi să facă reducerea principalului în funcţie de rata de schimb la care a fost încheiat contractul. Peste 100.000 de persoane din Croaţia au contractat credite în franci elveţieni, din care aproape trei sferturi au fost pentru achiziţia de locuinţe. Majoritatea băncilor au încetat să mai acorde credite în franci elveţieni în 2008.

Romania

Ministrul Finantelor Darius Valcov a declarat vineri seara dupa intalnirea cu oficialii BNR de la sediul BNR ca o solutie pentru persoanele care au credite in franci ar fi extinderea prevederilor ordonantei din 2014 privind restructurarea imprumuturilor, denumita atunci “Electorata”, act normativ care nu a atras pana acum interesul bancilor si al debitorilor, transmite Mediafax. Valcov a precizat ca sunt 75.412 de persoane fizice care au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci.

Ministrul a adaugat ca discutiile privind identificarea de solutii dupa cresterea brusca a francului elvetian vor continua saptamana viitoare.
Guvernul a aprobat in vara anului trecut o ordonanta de urgenta pentru restructurarea creditelor care acorda persoanelor fizice o reducere fiscala daca acestea beneficiaza de scaderea dobanzii de catre banca cu pana la 35% pentru o perioada de doi ani.

Ordonanta s-a dovedit insa neatractiva atat pentru banci, cat si pentru clienti, astfel ca, potrivit unor surse din sistemul bancar, pana la inceputul acestui an nu au fost inregistrate restructurari de credite pe baza actului normativ.

Finantarile in franci elvetieni au o pondere de 4,5% in soldul total al imprumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populatiei si 0,7% firmelor.

Posibile solutii:

  • Bancile care au promovat produse in franci elvetieni sa suporte o parte din pierdere. Creditorul trebuie să fie protejat în cazul în care debitorul a acționat cu rea-credință, dar, în schimb, creditorii trebuie să-si accepte responsabilitatea în cazul în care printr-o oferta nepotrivita, au provocat supraîndatorea clientului . Ar trebui – pe scurt- să suporte o parte din costurile rezolvarii acestei probleme. Cele mai bune practici necesită un compromis între debitor și creditor; debitorul trebuie să plătească maxim din cat isi permite, iar creditorul trebuie să accepte că suma este cea mai buna oferta pe care o poate incasa de la client. Sa nu uitam ca NU TOATE BANCILE au dat credite in CHF. Stiu de pilda cazul BCR, unde Dominic Bruynseels a refuzat sa vanda produse in franci, desi era o adevarata presiune asupra lui din partea unor directori care isi vedeau cotele de piata in scadere, amenintate de celelalte banci care au dat imprumuturi in franci.
  • Adoptarea legii falimentului personal cat mai rapid cu putinta
  • Datio in solutum.

21 thoughts on “Cum reactioneaza tarile din jur la problema CHF. Polonia: Ar fi imoral ca Statul sa-i ajute pe cei imprumutati in franci. Cand riscam si castigam e OK, dar cand riscam si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi

  1. Pingback: Economie: Polonia: Ar fi imoral ca Statul sa-i ajute pe cei imprumutati in franci. Cand riscam si castigam e OK, dar cand riscam si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi. Vezi cum reactioneaza guvernele din jur la problema CHF

  2. Pingback: Polonia: Ar fi imoral ca Statul sa-i ajute pe cei imprumutati in franci. Cand riscam si castigam e OK, dar cand riscam si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi. Vezi cum reactioneaza guvernele din jur la problema CHF | Presa Online

  3. Pingback: CrisPres Polonia: Ar fi imoral ca Statul sa-i ajute pe cei imprumutati in franci. Cand riscam si castigam e OK, dar cand riscam si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi. Vezi cum reactioneaza guvernele din jur la problema CHF - CrisPres

  4. Se adevereste zicala ca “Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti.” Oare nu a fost imoral ca statele sa bage bani la greu sa salveze bancile la inceputul crizei? Si ele au riscat acordand credite neperformante si-au pierdut. Si cu toate astea, n-au avut nici o jena sa ceara ajutor statului. La urma urmei, statul e in slujba cetateanului sau a corporatiilor?

  5. Astoa din Polonia sunt tampiti. Noi, cei cu credite in CHF nu ne-am jucat, nu am riscat in speranta unui castig. Am contractat un credit in franci elvetieni tocmai ptr a diminua rioscul, bazandu-ne pe gogosile varsate abil in urechile consumatorilor de catre onor bancile romanesti, in frunte cu BNR.

  6. Desigur a fost un interes major al creditorilor si o actiune premeditata de moment ce Banca la care m-am imprumutat ma ispitea sa contractez creditul pe un termen cat mai lung. Aceasta inclusiv pentru ca si sumele din dobanzi sa fie mai consistente, fara a mai adauga ca Banca nu a avertizat si nu a adus macar in discutie cursul de schimb, care in acea perioada era in scadere fata de celelalte valute. Planul meu de afaceri ca beneficiar al imprumutului, a fost unul de bun simt, pe cand creditorul nu a pus pe masa toate informatiile sale, si de aceea se face vinovat. Repet, creditorul a actionat cu premeditare, acum culege o cantitate mai mare de valuta, deci este o imbogatire fara justa cauza. Este absolut revoltator. Scuze si multumiri.

  7. Daca ai fi cunoscut in 2008 cum vorbeau ofiterii de credite despre imprumutul in franci nu ar mai zice nimeni ca suntem prosti, etc., eu am intrebat intai de lei si mi-au raspuns la BancPost ca nu e bun cu lei ca e dobanda mare, ca uite ce frumos e la francul elvetian si ca ITI ACCEPTA MAI USOR CREDITUL.

  8. Problema trebuie transata intre banca si client. Statul, din buzunarul comun in care contribui si eu, nu trebuie sa plateasca nici un leu pentru ignoranta altora. Datoria aluia de la banca era sa isi faca norma. Datoria celor care se imprumutau era sa stie ce semneaza. Prostia si ignoranta se platesc si nu aveti decat sa le platiti singuri.

  9. Sa faci credit pentru consum (casa) e o mare tampenie. Sa faci credit pentru consum in o alta moneda decat cea care castigi e tampenie uriasa. Indiferent ce spune un functionar.

    Ai cap sa gandesti? Nu? Prostia se plateste

  10. Datio in solutum! Asta ar fi cea mai corecta solutie fata de toata lumea. Asa cum spune Leszek Balcerowicz, “Ar fi imoral ca Statul sa-i ajute pe cei imprumutati in franci. Cand riscam si castigam e OK, dar cand riscam si pierdem, sa vina altii sa plateasca pentru noi.” Da, pentru ca faimosul “Stat” sintem noi toti. De ce sa platesc EU pentru smecherul care a venit cu pile si interventii in Banca pentru a i se aproba credit in CHF? Atunci ne dadea cu tifla pentru reusita lui iar acum se tavaleste de disperare si vrea ajutor de la Stat.
    Chiar daca ar “suporta” Bancile, asta ar insemna sa ia din depunerile celor ce fac economii. Tot nu este corect. Chiar mai grav decit daca ar plati tot poporul. Eu fac sacrificii pentru a avea un ban pus deoparte pentru zile negre, nu ca sa traiasca bine cei fara minte sau mai rau, hoti de profesie.
    Nici falimentul personal nu este o solutie in acest caz. Una este sa falimenteze 1-2 persoane si alta, aproape 75500. In aest caz, presiunea financiara pe umerii populatiei ar fi enorma. Deci, Datio in solutum!

  11. Ca intotdeauna adevarul e la mijloc si va fi foarte greu de luat o decizie corecta sub emotia momentului.
    Cred ca solutia cea mai “morala” este ca bancile in cauza si fiecare creditor in parte sa negocieze solutii punctuale. Orice ingerinta din partea legislativului prin masuri arbitrare (blocarea cursului la nivelul din 2007-2008) nu va avea decat efecte negative.
    Vinovatii pentru aceasta situatie sunt in egala masura: clientii, bancile si BNR.
    Incep cu BNR care a permis acordarea de credite in CHF cu avans de doar 5% si grad de indatorare de 70% (asa era prin 2007, normele au fost inasprite doar incepand cu noiembrie 2008). Apoi, dupa declansarea crizei, BNR nu a obligat bancile sa isi curete bilanturile de creditele cu probleme.
    Bancile au si ele partea lor de vina. Au oferit produse cu grad mare de risc in goana dupa cota de piata. dupa ce a inceput criza au refuzat restructurarea si reevaluarea portofoliilor. faptul ca nu au explicat toate riscurile este destul de greu de argumentat.
    Debitorii au jucat in 2007 la loteria creditelor in CHF si dupa 8 ani constata ca jocul e de fapt pe viata. nu intru in discutii filosofice referitor la intrebarea daca au fost lacomi sau doar incostienti. insa exista foarte multe cazuri in care persoanele in cauza au luat doua credite in aceiasi zi, unul de consum (pentru avans) si unul imobiliar. dar sa nu uitam ca au avut si motive de satisfactie (!): au luat sume mai mari si se bucura de cativa ani de dobanzi de referinta (LIBOR) negative.
    Ce trebuie facut acum?
    Cred ca cele mai proaste solutii sunt reprezentate de conversia creditelor la o valoare istorica a cursului sau nelpata totala a ratelor. de asemenea nu cred ca exista o solutie globala ci trebuie discutat cu fiecare debitor in parte. personal cred ca reducerea marjei de profit a bancii (una din banci a coborat-o, e drept ca doar temporar, cu 1,5%) si eventual prelungirea maturitatii (unde se poate, deoarece multe credite au fost luate in 2007 “pana la pensie”) sunt solutiile cele mai bune. refinantarea ar fi alta solutie dar implica reevaluarea activelor (valoarea lor in general e cu 40% mai mica decat la momentul acordarii creditelor in 2007 si pentru refinantare s-ar putea sa mai fie nevoie de garantii suplimentare).
    Pentru debitori cel mai important este sa discute deschis cu banca atunci cand cred ca au o problema si asta cat mai repede. si sa o faca in scris. si sa vina chiar ei la banca cu propuneri (de bun simt, cum ar fi cele de mai sus). masuri populiste (adica plata la curs istoric) mai rau vor incurca (se vor trezi si cei cu credite in EUR/USD ca vor dori dobanzi recalculate dupa formulele actuale, vor fi procese ale celor care deja si-au pierdut casele, etc.).
    Nu in ultimul rand modul cum se va rezolva aceasta situatie ne va da masura soliditatii intregului nostru sistem bancar.

  12. Pingback: Masuri luate de alte tari pentru a rezolva problema creditelor in valuta (franc elvetian) | Curs valutar BNR

  13. Vad ca nimeni nu vrea sa recunoasca ca a pierdut…

    De legea falimentului personal nu vrea nimeni sa auda? Ca nu se poate si cu creditul neachitat si cu bunurile in posesie. Ori, ori.
    Stiu ca ati vrea sa sa va plateasca altcineva apartamentul, de multe ori central, peste 100mp. Sau masina germana cumparata noua, cu care v-ati laudat odata bunastarea…

    Nu sunt rautacios! Dar fiti realisti si fortati statul sa va asigure umbrela numita faliment. Altfel, pe langa bunul cumparat, cu care ati gajat, puteti da toata averea bancii! Asta da! Asta e incorectitudinea! Ca banca va poate lua tot ce aveti in contul unui singur imprumut. Sa plateasca si banca partea ei de risc primind inapoi doar bunurile gajate la acel imprumut.

  14. Ca oamenii au fost naivi si nestiutori si poate “lacomi” la o viata normala, pot fi de acord Dar problema este la Banci. De fapt, nu sunt Banci ci CAMATARI legalizati. Acestia mint si inseala cu o nesimtire inimaginabila! Totul sub mangaierile paterne ale BNR si ale domnului Mugur Isarescu. Tin minte cum eram asaltat la acele vremuri de propuneri pentru credite in CHF, cu niste promisiuni si explicatii care, pana si mie, nestiutor in ale finantelor, mi s-au parut aberante. Oricum, eram deja suparat pe ideea de Banca, asa ca i-am refuzat pe toti.

    Nu mai imprumut bani de la Banci, si asta de vreo 10 ani. Lucrez minim cu ele si ma bazez mult pe oservarea operatorului bancar din fata mea (totdeauna imi iau cu mine sotia, psiholog de meserie) sa-l vad cat minte (caci nu se pune problema daca minte – sigur minte!).

    Parafrazand o replica celebra as putea spune ca “10.000 de bancheri pe fundul Atlanticului ar fi un inceput destul de bun.”

    A, si inca ceva: astfel de miscari ale “Bancilor” nu fac altceva decat sa genereze miscari de exterema (dreapta sau stanga) care, in final, se pare ca sunt singurii care pot gestiona situatia in raport cu acestea (vezi cazul fascistului ungur Orban).

  15. Pingback: Cum și de ce trebuie ajutați datornicii cu credite în CHF. Băncile care au riscat să-și asume paguba | RStiri.Ro - Romania Zi cu Zi

  16. Aveti foarte mare dreptate dar am o intrebare pentru cititorii acestui blog de cacat: de ce ii mai hartuieste legea pe initiatorii jocurilor piramidale ? de ce pedepseste legea specula ? de fapt, de ce avemn nevoie de lege daca ea nu e bazata pe principii morale absolute iar ticalosia arivista (inca) nu intra si ea bine-mersi la “libertatea de exprimare” ?

  17. Sorin Rusu‎Grupul Clientilor cu Credite In CHF
    Am tot vazut declaratia d-lui Vasilescu ca aprecierea francului nu e nici o problema pentru ca dor 5% sunt cei cu credite in franci si ca asta e o lectie pentru ei deoarece n-ar fi trebuit sa se imprumute in franci.
    Haideti sa va spun cum vad eu situatia. Eu sunt un cetatean intr-o tara europeana care are institutii platite din taxele mele pentru a ma apara de diverse pericole ce pot aparea, unele pericole si din cauza lipsei mele de cunostinte pe un domeniu.
    Sa luam un exemplu: medicamentele. Cand eu ma duc sa cumpar un medicament de la farmacie eu ma bazez pe faptul ca medicamentul respectiv a fost testat si ca n-o sa ma otraveasca daca il iau. Se stie ca pentru a nu ajunge in farmacii produse periculoase, companile farmaceutice trebuie sa-si autorizeze orice medicament nou (pe baza de studii clinice) la Agentia Nationala a Medicamentului – institutia menita sa ne protejeze pe noi cetatenii de situatii in care un medicament ne-ar putea omori. La fel si pe piata automobilelor – daca vrei sa incepi sa vinzi automobile trebuie mai intai sa le omologhezi la o institutie a statului, la fel si in cazul locuintelor – daca vrei sa construiesti si sa vinzi, sunt institutii (Inspectoratul de Stat in Constructii parca) care te verifica ca nu o sa se prabuseasca tavanul peste locatari, samd.
    Ei bine, in cazul produselor financiare care e institutia menita sa reglementeze orice in Romania asa incat sa protejeze cetatenii de produse toxice – produse financiare de aceasta data ? BNR, corect ? Ce-a facut BNR ca sa protejeze cetatenii in anii 2006 – 2009 cand bancile comericiale au venit si au introdus pe piata din Romania creditele in franci elvetieni ? Nimic ! Nu le-au obligat pe banci sa informeze clientii asupra riscurilor pe termen lung. Nu le-a verificat formularele de contract pline de clauze abuzive. Nu au analiza scenarii de apreciere sau depreciere accelerata a francului pentru a vedea ce riscuri ar putea aparea – atat pentru cetateni cat si pt banci. Cu alte cuvinte BNR nu si-au facut treaba. A stat intr-o pasivitate incompetenta lasand bancile comerciale sa faca ce vor.
    A fost ca si cum Agentia Nationala a Medicamentului ar autoriza un medicament fara sa aiba nici un studiu clinic pt el, iar peste 5 ani se constata ca la 5% din populatie medicamentul ala provoaca moarte subita. Ce s-ar intampla cu conducerea Agentiei Medicamentului intr-o astfel de situatie ?
    Deci de ce mai avem inca aceeasi oameni care si-au dovedit incopetenta crasa in fruntea BNR ? Si acum mai au si aroganta sa spuna ca “doar 5%” sunt afectati si ca “asta e o lectie pt cei care au luat credite in franci”. Ce lectie d-le Vasilescu care esti platit din taxele mele ? Lectia ca dvs. si colegii dvs. nu v-ati facut treaba ? Ca nu le-ati impus bancilor comerciale sa ne consilieze si mai ales sa nu aiba clauze abuzive in contracte
    Cui trebuie sa adresam o petitie pentru demiterea conducerii BNR ? In special a d-lor. Mugur Isarescu si Adrian Vasilescu ? Cine ii numeste ? Parlamentul ?

  18. Planul meu de afaceri ca beneficiar al imprumutului, a fost unul de bun simt, pe cand creditorul nu a pus pe masa toate informatiile sale, si de aceea se face vinovat.

  19. Pingback: Cum și de ce trebuie ajutați datornicii cu credite în CHF | CONTRABĂNCI.COM

Leave a Reply