Despre ce reforma a Statului vorbim?

Cand vorbim despre reformarea Statului, ma gandeam ca referinta ar trebui sa fie o structura economica (mai) apropiata de cea occidentala. Aici sta de fapt miza alegerilor parlamentare si prezidentiale, dincolo de ambitiile politice ale partidelor. Exceptie facand Capitala, restul Romaniei pare chiar a se indeparta de ceea ce inseamna o structura economica sanatoasa. “Las Fierbinti”-ul amintit de Guvernatorul Isarescu arata rau. Avem judete in care peste jumatate din populatia activa lucreaza in agricultura. Ceea ce nu e de laudat.

pondere agricultura

 

M-am intalnit cu cativa consilieri ai unor candidati la alegeri, caror le-am pus niste intrebari pe teme pur economice. Au zis ca nu e treaba lor. Ca nu Presedintele face politica economica. Dupa care “pe sub masa” imi spuneau ca programul lor economic e o compilatie intre cele mai “de succes” programe de marketing politic si economic, inclusiv din programul cu care Obama a castigat alegerile. Mi s-a parut la limita debilitatii. Un fel de coy-paste totalmente ne-inspirat. Si cand spun copy-paste nu ma refer musai la Ponta.

Sa revin. Agricultura produce 6-7% din PIB-ul României, în acelaşi timp angajeaza aproape 30% din populația activă. Productivitatea medie este de câteva ori mai mică decât în ​​UE. Stiu, o sa-mi spuneti ca statistic, ponderea salariatilor din agricultura facuta in mediul rural a scazut constant dupa Revolutie. Dar ar fi util sa reamintim ca multe orase “declarate” ca atare au ramas in continuare tot comune sau cel putin la nivel economic de comuna, asa incat sugerez sa evitam imbatarea cu apa rece. Urban inseamna 40% tot rural.

 

S-a inceput cu fiscalizarea agriculturii, in loc sa se inceapa cu politici publice care sa încurajeze compactarea terenurilor și sprijinul dat micilor fermierilor (cărora le lipsesc banii pentru achizitia de utilaje moderne). Aici nu e vina Guvernului actual, ci a tuturor guvernelor post-decembriste. N-au avut viziune sau au avut-o dar s-au lasat macinati de birocratie si interese oculte, habar n-am. Cert este ca deocamdata facem un pas inainte si trei inapoi.

Industria.

Doar 7 judete au ponderea angajatilor in domeniul industrial peste medie.  Datele complete, inclusiv la nivel de judet, stau asa:

pondere industrie

 

Reactiile clasei politice la crise si depresiuni- incepand de la cea din 1929 au fost lente şi stângace. Confruntaţi cu scăderea accentuată a preţurilor internaţionale la două din cele mai importante produse de export ale Romaniei (cereale şi petrol), cu falimente şi repatrieri de capital străin, guvernul şi Banca Naţională au încercat mai întâi să menţină comerţul liber şi nivelul monedei naţionale, în acelaşi timp reducând mult salariile bugetarilor pentru a echilibra bugetul de stat. Aceste politici au dat greş şi, în cele din urmă, România a trebuit- si atunci, si acum-să îşi schimbe politica economică din nou, introducând controale de stat stricte asupra cursului de schimb (atunci. Acum “o mai mare atentie”) şi incercand sa incurajeze cererea internă in locul exporturilor. România pare prinsă în capcana subdezvoltării. Perspectivele de dezvoltare erau stânjenite de suprapopularea rurală, productivitatea agricolă scăzută, oportunităţi limitate de dezvoltare pentru industrie şi perspective geopolitice sumbre, în combinaţie cu tensiuni sociale crescȃnde şi instituţii corupte.

pop pe activ

Stiu, de vina a fost si Istoria. In 1945, Romȃnia a fost „reconstruită” dupa modelul stalinist, devenind  stat unipartid, iar cei care anterior aparţinuseră elitelor şi toţi adversarii potenţiali au fost supuşi unei puternice represiuni. Companiile industriale şi mare parte a sectorului serviciilor au devenit proprietatea statului, agricultura a fost colectivizată, iar economia a fost supusă planificării centralizate. E greu- sau dureaza cel putin 20 de ani- sa schimbi structura unei economii.  Dar din 1990 incoace, desi societatea s-a schimbat socialmente din radacini, la nivel atomic, mentalitatile abia acum incep sa se miste in directia occidentala. S-au pierdut 25 de ani cu castiguri marginale.

In loc sa investim in Educatie si Cercetare, noi am “investit” in subsidii sociale numai bune de asigurat voturi.

Asemenea Ungariei şi ţărilor baltice, România a solicitat la începutul anului 2009 un imprumut de 20 de miliarde de euro, acordat chiar cu bucurie de finantatorii straini.  A existat, de asemenea, şi așa-numita Iniţiativă de la Viena, care a îndemnat băncile străine să nu îşi restrângă operațiunile din noile state membre. Aceste intervenții externe au implicat iniţierea de ajustări fiscale majore, iar anexele imprumutului erau pline de capcane. Una dintre aceste capcane tine de neglijarea absorbţiei fondurilor UE ca măsură economică anticiclică în timpul unei perioade de ajustări fiscale majore. Abia în a doua jumătate a lui 2010 s-a inteles la București avantajele acestei absorbtii, dar era cam tarzior. Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul public şi o scădere substanțială a beneficiilor sociale (însoţite de intenția de a reduce pensiile) au fost măsuri radicale. Asta i-a scazut dramatic cota de popularitate a actualului presedinte si a partidelor care il (sau mai degraba pe care le) sustineau. Totul s-a facut la plezneala, pe genunchi.

Unii au incercat sa arunce in piata tinte false- euroizarea economiei, riscul devalorizarii leului s.a.), dar adevarul este infinit mai banal. Se cheama incompetenta.

populatie forma proprietate

 

 

Deocamdata stam la mila unor fluxuri de capital extrem de volatile si foarte incerte, care ne cauta nu pentru ca reprezentam CEVA in Europa cat pentru ca oferim randamente mai mari banilor pe care ii au altii de cheltuit.

Nu suntem in stare sa reformam sectorul de stat (cu mari lacune in eficacitate) sau industria- din care, daca scoti principalii exportatori (companiile straine ori multinationale), nu ramane mare lucru, dar promitem marea cu sarea.

Nu mai discut aici de persoane, ca ar fi jale.

Vezi si lucrarea Statisticii. (pdf)

De asta mi-e foarte dificil sa decid cu cine voi vota la Prezidentiale.

Bibliografie:

Acemoglu, Daron și James Robinson (2012): Why Nations Fail. Londra, Profile Books
Albert, Michel (1993): Capitalism vs. capitalism. New York, Four Walls Eight Windows
Axenciuc, Victor (2012): Produsul Intern Brut al României 1862-2000. Serii statistice seculare si argumente metodologice (PIB-ul din România 1862-2000. Serii statistice seculare și argumente metodologice), 2 volume. București, Editura Economică
Bhagwati, Jagdish (1957): Immiserising growth – A Geometrical Note, în Review of Economic Studies, vol. 25, nr. 3, pp. 201-205
Ban, Cornel (2012a): Economic Transnationalism and its ambiguities: the case of Italy, International Migration 50: 129-149.
Ban, Cornel (2012b): Datorie suverană, Austeritate şi Schimbare de Regim: cazul lui Nicolae Ceauşescu din Romȃnia, East European Politics and Societies 26.4: 743-776
Becker, Torbjorn et al. (2010): Whither growth in Central and Eastern Europe. Bruxelles, Bruegel and IWWA, Bruegel Blueprint 11
Bohle, Dorothee și Béla Greskovits (2012): Capitalist Diversity on Europe’s Periphery. Ithaca, Cornell University Press
Boia, Lucian (2012): De ce este România altfel?. București, Humanitas
Brucan, Silviu (1996): Stâlpii noii Puteri în România. București, Nemira
Cernat, Lucian (2006): Europeanization Varieties of Capitalism and Economic Performance in Central and Eastern Europe. Basingstoke, Palgrave Macmillan
Chirot, Daniel (1976): Social Change in a Peripheral Society. The Creation of a Balkan Colony. New York, Academic Press
Dăianu, Daniel (1985): Un model de creștere oneroasă, Revista Economică 21
Dăianu, Daniel (1992): Transformation and the Legacy of Backwardness, în Economies and Societies, no. 4-5-6: 182 şi urm.
Dăianu, Daniel (1998): Transformation as a real process. Aldershot, Ashgate
Dăianu, Daniel (2009): Which way goes capitalism. Budapesta / New York, CEU Press
Dăianu, Daniel (2011): Când finanţele mari pervertesc pieţele și corodează democraţia, Eurozine, 27 iulie
Dăianu, Daniel (2012): Criza din zona euro și guvernarea Uniunii Europene: abordarea unui design defectuos și a unor aranjamente politice inadecvate, Acta Oeconomica, vol. 62 (3), pp.295-319
David Thomas (2009): Nationalisme économique et industrializare. L’Expérience des pays d’Europe de l’Est. Genève, Droz
Drahokoupil, Jan şi Martin Myant (2010): Varieties of capitalism, varieties of vulnerabilities: Financial crisis and its impact on welfare states in Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States, Historical Social Research 2.35: 266-295
Dullien, Sebastian, și Daniela Schwarzer. (2009): Bringing Macroeconomics into the EU Budget debate: why and how?, în Journal of Common Market Studies 47 (1): 153-174
Eichengreen, Barry (1992): The Golden Shackles. Gold Standard and the Great Depression. New York, Oxford University Press
Eyal, Gil, Ivan Szelenyi şi Eleanor Townsley (1998): Capitalism without Capitalists. The New Ruling Elites in Eastern Europe. New York, Verso
Freytag, Carl (2012): Deutschlands »Drang nach Südosten”. Der Mitteleuropäische Wirtschaftstag und der »Ergänzungsraum SüdostEuropa« 1931-1945, Vienna University Press
Fukuyama, Francis (1990): The End of History. New York, Free Press
Gabanyi, Anneli Ute (2012): Rumänien: Konditionalität und Korruptionsbekämpfung im EU-Beitrittsprozess, în: Bálint Balla, Wolfgang Dahmen, Anton Sterbling (editori): Korruption, soziales Vertrauen und politische Verwerfungen unter besonderer Berücksichtigung südosteuropäischer Gesellschaften. Hamburg: 243 şi urm.
Gabor, Daniela (2010): Central Banking and Financialization. A Romanian Account of how Estern Europe became Subprime. Londra, Palgrave Macmillan
Georgescu-Roegen, Nicolas: (1971). Economic Myths. Oxford, Pergamon Press
Giddens, Anthony (1998): The Third Way: The Renewal of Social Democracy. Londra, Polity Press
Indermit, Gil și Martin Raiser (editori) (2012): Golden Growth. Restoring the luster of the European Economic Model. Washington DC, Banca Mondială
Indermit, Gil și Naotaka Sugawara (2013): What can countries in central Europe do for the European Project? Complete the convergence, în Voxeu, februarie
Kornai, Janos. (1980): The Economics of Shortage. XX, North Holland
Kornai, Janos. (1992): The Socialist System. The Political Economy of Communism”. Oxford, Clarendon Press
Krugman, Paul (1991): Geography and Trade. Cambridge, MIT Press
Lanner, Sixtus (2009): Perspektiven der ländlichen Entwicklung: Rumänien. Innsbruck
Love, Joseph (1996): Crafting the third world: theorizing underdevelopment in Rumania and Brazil. Stanford, Stanford University Press
Madgearu, Virgil (1930): Rumania’s new economic policy. London: P. S. King & Son
Manoilescu, Mihail (1929): Theorie du protectionnisme et de l’echange international. Paris, Giard
Manoilescu, Mihail (1937a): Die nationalen Produktivkräfte und der Außenhandel: Theorie des internationalen Warenaustausches. Berlin, Junker & Dünnhaupt
Mazower, Mark (2000): The Balkans. New York
Minsky, Hyman (1986): Stabilizing an Unstable Economy. New York, McGraw-Hill Professional
Monti, Mario (2010): A New Strategy for the Single Market. Report to the President of the European Commission, Brussels, 9 May
Mungiu Pippidi, Alina (2012): De ce nu iau romanii premiul Nobel? Iași, Polirom
Murgescu, Bogdan (2006): Anything but simple: the case of the Romanian oil industry, în: Helga Schultz and Eduard Kubů (editori): History and Culture of Economic Nationalism in East Central Europe. Berlin, Berliner Wissenschafts-Verlag: 231 şi urm.
Murgescu, Bogdan (2010a): Romania și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010). Iași, Polirom
North, Douglass C., John Joseph Wallis și Barry R. Weingast (2009): Violence and Social Orders. A Conceptual Framework for Interpreting Recorded Human History. Cambridge, Cambridge University Press
Mungiu Pippidi, Alina. (2012): „De ce romanii nu primesc premiul Nobel?” Iași, Polirom
Polanyi, Karl (1944): The Great Transformation: The Political and Economic Origins of Our Time. Boston, Beacon Press.
Pop, Liliana (2006): Democratising Capitalism? The Political Economy of Post-communist Transformation in Romania. Manchester, Manchester University Press
Popper, Karl (1945): The Open Society and Its Enemies. London, Routledge
Roberts, Henry L. (1951): Rumania. Political problems of an agrarian state. New Haven, Yale University Press
Rosenstein Rodan, Paul (1943): Problems of industrialization in Eastern and South Eastern Europe, în Economic Journal, vol.53 (iunie-septembrie), pp. 202-211
Rodrik, Dani (1998): The New Global Economy and Developing Economies. Making Openness Work. Washington DC. Overseas Development Council
Rodrik, Dani (2007a): One Economics, Many Recipes. Princeton, Princeton University Press
Rodrik, Dani (2011b): The Globalization Paradox. Democracy and the Future of the Global Economy. New York, Norton
Sapir, Andre (2006): Globalization and the Reform of the European Social Models, în Journal of Common Market Studies 44(2): 369 și urm.
Shiller, Robert (2000): Irrational Exuberance. Princeton, Princeton University Press
Soulet, Jean-François (1996): Histoire comparée des États communistes de 1945 à nos jours. Paris, Armand Colin/Masson Éditeur
Stoica, Catalin Augustin (2004): From good communists to even better capitalists?, Entrepreneurial pathways in post-socialist Romania, în East European Politics and Societies 18(2): 236 şi urm.
Wallerstein, Immanuel (1974-2011): The Modern World-System. San Diego, Berkeley, 4 volume. Academic Press & University of California Press

2 thoughts on “Despre ce reforma a Statului vorbim?

  1. Economia Romaniei nu avea cum sa arate altfel. Capitalul ca-i romanesc, ca-i strain se duce in zonele unde crede ca va obtine cel mai bun profit. Statul a trebuit sa faca fata unor probleme extrem de dificile cu resurse materiale, dar mai ales umane limitate. Si colac peste pupaza mai vine si legislativul care vrand sa alinieze legislatia romana cu cea europena sufoca firmele romanesti si mai vine si justitia care trimite la puscarie capitalistul roman; ambele actiuni favorizand capitalul strain unul care azi e aici, iar maine te miri unde…

Leave a Reply