O discutie cu seful BCR pe tema conversia creditelor in valuta la cursul istoric

Sunt circa 45 de miliarde de euro credite in euro acordate-25 de miliarde pe segmentul creditelor ipotecare si alte 20 in credite de consum. “Daca legea trece in faza in care este acum, estimarea noastra este ca leul se va deprecia cu 20%. Daca acest lucru se produce, sectorul companiilor ar putea intra in colaps, deprecierea facandu-le firmelor foarte dificila rambursarea datoriilor in euro la un curs depreciat. Cred ca toate bancile sunt de acord cu un consens social care sa se intinda pe mai multi ani, 3 ani sau 5 ani, in care sa cream cadrul legal in care fiecare client indatorat in valuta sa isi poata refinanta in lei creditul luat in euro sau franci elvetieni intr-un mod echitabil”, spune CEO-ul BCR, Tomas Spurny, intr-o discutie la o cafea si o tigara avuta azi dupa pranz.  Daca deschidem insa aceasta poarta a Pandorei, atat leul cat si economia vor ajunge la niveluri insuportabile. E o nebunie, mai spune Spurny.

Asculta si discutia cu el, in varianta audio (scuze pt calitate):

“E o lege suicidara, care –admit, poate fi in favoarea interesului public- dar uitati-va ca acesti clienti vor avea de platit mai mult decat platesc in prezent in cazul in care se revine la conditiile initiale de imprumut. Daca incercam sa facem o dreptate sociala peste noapte, riscam sa omoram economia. Cred ca atunci cand pregatesti o lege, e bine sa explici si care pot fi consecintele ei. Nu poti sa dai o lege fara sa stii care e impactul acesteia. Aceasta legea isi urmeaza drumul intr-un fel, i-as spune, iresponsabil.
Doamna Birchall are initiative legislative oneste. Nu stiu insa de unde i-a venit ideea acestui proiect. Una peste alta, e bine ca se incearca sprijinirea consumatorilor. Exista parti ale acestei legi care pot fi aplicate, e drept. Dar observ ca am gatit un tort pe care acum trebuie sa-l inghitim. Si, s-ar putea, ca in scurt timp sa ajungem sa ne intoxicam de la el”, adauga CEO-ul BCR.
“Am fost consultati de ARB, care a initiat prin iunie-iulie aceste consultari, dar in timpul verii ele au incetinit din cauza vacantei parlamentare. Ele s-au reluat in august si s-au intensificat in septembrie. Ma bucura faptul ca Banca Nationala a trimis la randul ei un punct de vedere avizat pe acest subiect. Inca o data, nu sunt impotriva interesului public. Cred chiar ca acest interes general trebuie urmarit in tot ce facem. Proiectul la care ne referim incearca sa corecteze o situatie care dureaza de ani buni de zile. Nu putem pur si simplu crea o legislatie care sa aduca o alta criza in Romania. Normal ar fi ca toate partile implicate sa se intalneasca si sa dicute in mod constructiv modul in care aceste lucruri pot fi rezolvate. Cred in buna-credinta a acestui proiect legislativ, dar va duce la o fractura in functionarea sistemului bancar si a economiei”, a mai adaugat Spurny.

Pe tema creditelor in franci am  scris de nenumarate ori. Sunt curios de reactia pe care o vor avea-o luni cei de la asociatia Parakletos.

Sa fie primit!

18 thoughts on “O discutie cu seful BCR pe tema conversia creditelor in valuta la cursul istoric

  1. exista in studiu in spatele cifrelor avansate? De vorbit vorbe e usor iar de furat se pare ca a fost si mai usor…

  2. Ok, intelegem cu totii ce se intampla daca se devalorizeaza leul cu 20%, dar putem sa vedem si noi cum a fost facuta estimarea asta?

  3. Pingback: Spurny, BCR: Daca legea conversiei la curs istoric trece in faza in care este acum, leul se va deprecia cu 20% si va duce la sufocarea companiilor si a economiei

  4. Constitutia Romaniei
    ARTICOLUL 15
    (1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea.
    (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
    ARTICOLUL 137
    […]
    (2) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.

    A da o lege pentru a o aplica din urma (asta inseamna convertirea creditelor luate in valuta la cursul de la data acordarii imprumuturilor), este neconstitutional.
    In plus dai o lege ce intervine intr-o relatie contractuala intre 2 entitati.
    A lasa sa circule alte monezi in tara (nu asta inseamna acordarea de imprumuturi in alta moneda?) este iar neconstitutional.
    Cum sa indrazneasca cineva ca entitate economica sa ceara plata unui produs sau serviciu in altceva decit in moneda ce o cistigi? Pai indrazneste fiindca Guvernul ia impozite prin intermediul altei monede si aia calculata la un curs exagerat si fictiv…
    Cind BNR tine dobinda de referinta sus, contra interesului national, e normal ca imprumuturile in alte monede sa fie mai ieftine, ca doar acolo de unde provin bancile lor nationale au dobinzi de referinta mici 1-2% sau mai putin. Iar bancile comerciale lucreaza in consecinta.
    (Apropos, guvernatorului nu i se aplica legea pensiilor?). Acum o cobori la 3% si in mod normal si leul ar incepe sa fie competitiv.

  5. Domnule Popa, o intrebare cu bataie lunga: in Ungaria vecina stim (mai mult sau mai putin) ce a facut Orban impotriva bancilor. Si se pare ca mai pregateste ceva:
    1. http://www.zf.ro/business-international/sistemul-bancar-din-ungaria-sufera-pierderi-fara-precedent-din-cauza-costurilor-la-care-se-asteapta-in-toamna-13136097,
    2. http://www.zf.ro/business-international/bancile-din-ungaria-ar-putea-fi-obligate-sa-returneze-3-2-miliarde-de-euro-clientilor-dupa-modificarea-unilaterala-a-contractelor-de-creditare-13258798)
    Cunoasteti vreo analiza care sa fi aratat impactul asupra forintului datorat masurilor deja luate? Sau al masurilor preconizate? Stim ca Orban a luat si alte masuri “curajoase” si ca probabil si acestea au afectat – probabil – forintul. Dar ar fi interesant de vazut daca s-a calculat doar impactul masurilor “anti-bancare” asupra forintului. Am avea astfel un oarecare termen cu care sa comparam estimarea domnului Spurny.

  6. Domnule Popa, va pun patru intrebari, daca vreti sa raspundeti, raspundeti, daca nu si tacerea este un raspuns:
    -aceasta dezbatere referitoare la creditele in franci dar si in euro, si in special a modului in care bancile au actionat inainte de declansarea crizei financiarei si a contractelor facute in favoarea lor cu acoperirea binevoitoare a Bancii Nationale, nu este de anul asta, ci din 2010.De ce bancile si BNR nu s-au asezat la masa tratativelor sa evite nenorocirea abatuta asupra populatiei? Nici nu au vrut sa auda de asa ceva, si d-voastra spuneti sa se intinda acest circ in care mii de romani isi pierd casele?
    – de ce creditele in CHF au fost doar in statele de est si in cele din Balcani, iar in cele occidentale nu?
    -de ce dupa declansarea crizei,Guvenrul MARII BRITANIIE a preluat o parte din deprecierea monedei la creditele ipotecare, iar ROMANIA nu a facut acelasi lucru pentru populatie?
    – de ce bancile ai marit dobanzile la credite de doua ori intr-un an cu putin inainte de venirea crizei in 2008? OARE pentru ca stiau ce se va intampla (doar sunt banci si fac previziuni financiare)? De ce nu au luat acele masuri, atunci, de conversie a creditelor stiind ce se va intampla? Eu consider ca acest lucru nu s-a produs pentru ca aceasta criza sa fie suportata in intregime de populatie iar bancile sa raman numai cu profitul plus mii de imobile la care romanii nu au mai putut plati. D-VOASTRA CE RASPUNS AVETI?

  7. Haida de. Dane, tu chiar crezi ca se vor întâmplă toate astea din cauza a 2 – 3.000 de credite in 4-5 bănci din sistem? Se exagerează mult prea mult. Pe de-o parte, nu crede nimeni ca se va ajunge la conversie la cursul istoric, iar pe de alta parte sunt 2 bancheri comerciali care supravocalizeaza, ambii de la bănci austriece care au dat credite in franci. Sa fim seriosi, crede cineva ca se vor converti really si alte credite decât astea in franci, chiar in ipoteza improbabila a adoptării prevederii referitoare la cursul istoric? Ca va da lumea fuga la banca sa converteasca credite in euro, de exemplu? E mai mare daraua decât ocaua, crede-ma. Super agresiva declaratia si complet in afara registrului discursiv al unui bancher de top. Au dat cu ambele mâini credite in franci, iar acum o fac pe fetele mari si vin si dau lectii de responsabilitate. Si se mai mira lumea ca bancherii, sa vezi dracie, nu mai sunt credibili.

  8. Părrea mea este că leul se va aprecia cu 91,7656% pe an şi în cel mult 5 ani vom depăşi PIB-ul SUA.

  9. @Cata, calcule nu am la indemana, dar scenariul e relativ simplu: o revenire la cursul istoric ar produce un minus l incasarile in valuta ale bancilor. pentru a-si echilibra balanta (BNR stie de ce), bancile trebuie sa puna acei euro de undeva, la loc. Asta inseamna achizitii de valuta. Acuma, daca iei diferenta de curs dintre 2007 (val medie-3,33 lei/eur) si cea din 2014 (4,41 lei/eur) o sa-ti dea o depreciere de 25% (25,17% mai exact). Sigur ca treburile stau mai stufos in practica, dar am simplificat la maxim.

  10. @ids. Din cate inteleg, o estimare e facuta de ARB, dar nu am datele. vezi si raspunsul pe care i l-am dat lui Cata. 🙂

  11. @Catalin Oroviceanu,
    Din cate stiu eu (e posibil sa nu am datele complete, admit), Banca Centrala a Ungariei a estimat pierderile bancilor la circa 2,85 miliarde de eur. Ea va pune la dispozitia sistemului bancar 3 mld eur care vor fi utilizati de banci pentru a returna clientilor care au avut dificultati la plata creditelor, sume individuale incepand din aprilie 2015. Au si ei alegeri in 12 octombrie..:)

  12. @vagonu,
    1. Credite in CHF s-au dat si in Vest. Austria, Germania si Franta sunt campioni (ma refer in mod evident la Loans to non-bank clients ) Austria avea la inceputul lui 2008 imprumuturi de circa 84 de miliarde chf.Germania avea vreo 60 mld chf date imprumut iar franta vreo 30.
    2.guvernul marii britanii a facut altceva (cam ceea ce a facut si FED): a emis obligatiuni guvernamentale pe un an (cu posibilitatea prelungirii pe 3 ani) in valoare de 50 miliarde lire sterline (100 miliarde dolari) in schimbul datoriilor ipotecare riscante ale bancilor. Acestea erau destinate activelor bancare de inalta calitate, printre care si ipotecile.
    “Planul special de lichiditate al Bank of England este destinat imbunatatirii pozitiei de lichiditate a sistemului bancar si sustinerii increderii in pietele financiare, asigurand in acelasi timp ca riscul pierderilor din creditele acordate ramane asupra bancilor”, spiunea atunci M. King, guvernatorul BoE. Deci, riscul ramanea la banci.
    3. E clar ca bancile au scos camasa pe unde au putut, dupa ce balonul s-a spart si de asemenea e clar ca unele au facut si magarii. Dar sa ramanem cu capul pe umeri si sa nu devenim paranoici.
    4 (de fapt e prima intrebare) D-le Vagonu, presupuneti urmatorul lucru: Dvs imi dati mie imprumut 1000 de euro pe 10 ani, cu plata lunara a datoriei. Cadem amandoi de acord, mergem la notar care ne parafeaza contractul. Dupa 5 ani, euro se apreciaza si eu nu va mai platesc nicio datorie. Ce faceti, mergeti la notar sa-l intrebati cum sa ma ajutati pe mine sau imi luati masina cu care am garantat imprumutul?

  13. @Cristi, ai si nu ai dreptate. Ai atunci cand spui ca se exagereaza. Nu ai atunci cand vorbesti de cei doi bancheri. BCR nu a dat credite in franci. A fost pregatita o oferta de produse in chf, dar este meritul lui D. Bruynseels ca nu a permis creditarea in franci, cu riscul pierderii cotei de piata. Deci bcr sta f confortabil pe zona chf loans. Ei au avut mega probleme cu creditele de consum fara garantii. In rest, e ok ce spui tu.

  14. Eu am o intrebare: in momentul cand o banca da un credit in CHF, nu cumva acea banca vinde lei sau euro? Daca vinde lei sau euro, nu cumva creditul este de fapt in lei? Daca este in lei, nu cumva subiectul discutiei (creditele in CHF) nu exista?
    In umila mea opinie, majoritatea bancilor din Romania au dat credite fictive in CHF – pt. ca nu au avut depozite CHF la nivelul la care au dat credite. De ce au ales sa dea totusi credite intr-o moneda care, dpv al hartiei nu este cu nimic diferita de alta moneda? Pt. ca dobanda fictiva, creata de o “piata” interbancara ireala la CHF, era mai mica decat dobanda la fel de fictiva la alta moneda (RON, EUR) – iar banca putea sa-si creasca cota de piata. Mai mult, este posibil ca bancile sa-si fi facut hedging valutar, acesta fiind apoi introdus in comisionul de risc valutar platit tot de client. Dragut, nu-i asa?

    Pornind de la aceasta explicatie intelegem de ce scandalul facut de bancile straine din Ungaria este mic. Ba chiar sunt de parere ca acele banci sunt multumite ca scapa fara amenzi usturatoare pt. incarcarea clientilor cu riscuri care nu ar fi trebuit sa existe.

    Trebuie recunoscut apoi ca bancile au fost fortate oarecum de reguli ciudate de management al riscului sa cumpere bonduri emise de state precum Grecia, Spania etc. Iar o parte mare din bondurile grecesti au intrat in default, fara a se produce evenimentul asigurat de default, caci mare este imparatia ECB 🙂
    Acuma, ca am ajuns la ECB, cum erau fazele alea cu stress-testele si cum de unele din bancile care au trecut cu brio peste teste erau de fapt in faliment? Si cum se face ca la 7 ani dupa inceputul crizei bancare, bancile din Europa sunt intr-o situatie mult mai proasta decat la inceput, in timp ce bancile americane, dupa aprox. 1000 de falimente, au acum profituri-record?

    Ca sa recapitulez: bancile europene si-au luat niste gauri enorme datorita incompetentei lor si a autoritatilor bancare europene si cauta sa traga cat pot de la cine pot – adica de la clientii mici, cu aprobarea tacita a autoritatilor centrale.

    Si ca sa vedem cine sunt prietenii Europei unite, sa ne amintim doar ca marile banci americane de investitii, Goldman Sachs sau JP Morgan, au “ajutat”, contra comisioane enorme, membrii clubului PIIGS sa-si ascunda gaurile bugetare prin niste mecanisme foarte interesante si ilegale, dupa care au inceput sa lanseze in presa aceste informatii, taman pe varf de criza.

  15. To catalin oroviceanu si hymerion:Wow , am citit si m-am crucit de ce stiti voi, io o biata platitoare de 98 euro pe luna la BCR .Fara credit ipotecar , daca nu m-ai platesc ce mi se poate intampla??(somera , fara pensie, etc…).Multu!

Leave a Reply