Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei

Cand a cunoscut-o pe Marcela, Radu era director de achizitii intr-o multinationala. Marcela  radea de el si-l facea “corporatist” pentru ca pe cartea lui de vizita scrisese cu litere aurii bold italic “Buyer”. Gata, Radule, nu mai stim romaneste?, il tachina ea, iar Radu se inrosea jenat, baiguind soptit ca nu el si-a comandat cartile de vizita, ci sefii din multinationala. Cand i l-a prezentat parintilor, tatal Marcelei auzidu-l cum se recomanda (“buyer”) s-a prezentat pe masura : “Dan, civil home owner. Pensioner”. Radu a facut ochii mari si a inghitit mistoul. Marcela nu avea serviciu, desi isi construise profiluri pe toate site-urile de joburi. N-o suna nimeni, desi terminase ingineria textila “la stat”. S-au casatorit in 2008, iar la cateva luni, a ramas si Radu fara job. Stateau seara de vorba tot mai deprimati. Aveau ei o mica rezerva din banii de nunta, mai pusese si Radu ceva deoparte, dar mai mult de un an nu le ajungeau oricat ar fi tras de bani. Pana la urma au decis sa amane momentul conceperii unui copil. “Nu e momentul, nu avem din ce sa-l crestem”, s-au pus amandoi de acord.

Din pacate, situatii ca cea mai sus descrisa sunt multe. Foarte multe. Sunt cupluri care nu fac copii pentru ca vor sa avanseze in cariera si copilul i-ar incurca. Alte cupluri nu pot sa faca, in ciuda tratamentelor urmate. Altele vor sa stranga ceva bani ca sa aiba ce sa-i ofere. Dar nu au niciodata “destul” si amana conceperea. Pe termen nedefinit.

Fireste, nu poti impune nimanui sa faca copii. Sunt drame individuale in care nu ai voie sa te bagi. Dar exista un cerc vicios din care nu se va iesi fara ca cineva sa vina cu masuri de stimulare a natalitatii.

Efectul numarul 1: Multi romani nu fac copii pentru ca situatia economica a lor e dificila. In acest fel populatia imbatraneste, cheltuielile sociale ale Statului sunt tot mai mari, veniturile sunt mai putine (forta de munca scade), iar pentru a acoperi aceasta diferenta e nevoie de bani. Iar banii asta suplimentari vin din taxe suplimentare sau dintr-un cuantum mai mare al actualelor taxe. In consecinta, situatia economica se inrautateste si mai tare, iar cuplurile noi ca si cele existente vor mai amana si mai motivati conceperea unui copil.

Efectul numarul 2: Mai sunt si alte efecte ale deciziei lui Radu si Marcelei de a nu face copii. Pe termen mediu si lung, forta de munca scade, pentru ca vor intra in campul muncii tot mai putini romani. Avand tot mai putina populatie activa,  va exista o presiune salariala asupra angajatorilor. Angajati tot mai putini asta inseamna: ca se vor “vinde” mai scump. De regula, salariile mai mari din aceasta cauza se duc in preturi  de vanzare mai mari (ca altfel de unde sa le dea patronul bani mai multi). Preturi mai mari inseamna inflatie. Inflatie inseamna dobanzi de politica monetara mai mari. De aici, scumpirea si a dobanzilor la credite de catre banci. (Sigur, scenariul este simplificat la maxim, dar grosso modo acesta este mecanismul de transmisie in economie a imbatranirii populatiei).

Efectul numarul 3: Cresterea varstei de pensionare ar putea fi o solutie pentru imbatranirea populatiei. Incolo ne indreptam, asta e clar. Dar nici asta nu rezolva problema de fond. Efectul cresterii varstei de pensionare va fi resimtit diferit, in functie de venitul fiecaruia. Cei cu venit mai ridicat care au reusit sa puna niste bani deoparte vor fi mai putin afectati decat cei care sunt platiti prost si care vor fi nevoiti sa ramana in campul muncii pentru ca nu-si permit sa se pensioneze. Iar acestia din urma vor avea de facut fata unor cheltuieli de sanatate mai mari probabil (supra-solicitand organismul accelerezi vulnerabilitatile biologice)

Efectul numarul 4: E drept ca o crestere a numarului de pensionari va duce la formarea si dezvoltarea unui business in zona bunurilor si serviciilor legate de persoanele in varsta (de exemplu, case de batrani, servicii de asistenta samd). Asta e si o idee de afaceri, ca sa fiu mai exact.

Efectul numarul 5: Imbatranirea populatiei inseamna alocarea unor sume mai mari de bani pentru asistenta sociala si pensii, ceea ce ar putea amputa din sumele destinate altor investitii ale Statului. Adica rate mai mici de crestere economica, cu ttot ce inseamna asta pentru cercul vicios pe care ne aflam.

Puteti descarca cateva date din lucrarea de mai jos:

Populatia stabila a Romaniei la 1 ianuarie 2014

Si acum cateva obseravtii pe care le regasiti in cercetarea INS (de ai sus):

  • Romania se confrunta cu un accentuat fenomen de imbatranire demografica. La acesta, se adauga si fenomenul de emigrare, ambele cauzand o reducere semnificativa, in timp, a numarului locuitorilor din Romania. La 1 ianuarie 20141, 2014 populatia rezidenta a Romaniei a fost de 19,9 milioane locuitori in scadere fata de 1 ianuarie 2003, cu 1,7 milioane persoane .
  • Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, cauzat in principal de scaderea natalitatii. In paralel, cresterea sperantei de viata a dus la cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).
  • Comparativ cu 1 ianuarie 2012, s-au inregistrat modificari semnificative din punct de vedere numeric, la populatia in varsta de 45-49 ani (+336,5 mii persoane) si la cea in varsta de peste 85 de ani (+40,8 mii persoane), acestea fiind si grupele de varsta care au inregistrat o crestere procentuala considerabila in totalul populatiei, in defavoarea grupelor de varsta 20-24 ani, 40-44 ani si 50-54 ani. Structura pe sexe si pe varste a unei populatii este deosebit de importanta prin consecintele sale la nivelul social pentru ca imprima o serie de caracteristici modului de trai, consumului economic, comportamentului cultural si nu in ultimul rand mentalitatilor.
  • Raportul de masculinitate a fost de 95 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin, constant in anii analizati. Pana la varsta de 53 ani, numarul barbatilor a fost mai mare decat numarul femeilor. Incepand cu aceasta varsta, numarul femeilor l-a depasit pe cel al barbatilor. Aceasta varsta, de inflexiune a raportului dintre numarul barbatilor si cel al femeilor, este in crestere, la 1 ianuarie 2012 si 2013 raportul schimbandu-se mai devreme, la varsta de 51 ani.
  • Grupa de populatie care cuprinde contingentul feminin fertil (15-49 ani) a fost de 4,67 milioane de persoane- in scadere cu 53.000 persoane fata de 1 ianuarie 2012.
  • Varsta medie a populatiei feminine este mai mare decat varsta medie a populatiei masculine cu 3,2 ani. Populatia rurala, mai imbatranita, are o varsta medie de 41,5 ani, mai mare cu 0,6 ani decat cea urbana (40,9 ani).
  • Indicatorii de dependenta demografica evidentiaza tendinta de impovarare a populatiei in varsta de munca, prin cresterea procentuala a populatiei neproductive, dependente. Aceasta tendinta ar putea reprezenta un fenomen pozitiv daca grupa de varsta 0-14 ani ar fi cea generatoare de crestere. Cresterea raportului de dependenta demografica, alaturi de cresterea varstei medii si a celei mediane, probeaza tendinta de imbatranire accentuata a populatiei rezidente a Romaniei.
  • In numai 2 ani, indicele de imbatranire a populatiei a crescut cu aproape 5 puncte procentuale (de la 101,8 in 2012 la 106,7 persoane varstnice la 100 persoane tinere in 2014), tragand inca un semnal de alarma cu privire la fenomnul acut de imbatranire demografica
  • Efectele demografice si economice se vor resimti in timp si vor atrage schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii (populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de munca).
  • Imbatranirea populatiei atrage, inevitabil, si imbatranirea fortei de munca, ceea ce presupune o adaptare a economiei, a pietei muncii si a conditiiilor de munca la aceste schimbari

Situatia demografica deplorabila este valabila pentru aproape toate tarile europene, nu ne confruntam numai noi cu ea.

Lecturi adiacente aici, aici, aici, aici (fisier ppt), sau aici.

Voi ce solutii ati propune pentru a reface echilibrul demografic? Sau ce alte surse da bani ati gasi pentru a nu fi nevoite guvernele actuale si viitoare sa creasca taxele?

28 thoughts on “Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei

  1. Pingback: Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei | Presa Online

  2. Pingback: Ziarul PROFIT Arges -Stiri Arges, Stiri, Pitesti, Curtea de Arges Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei - Ziarul PROFIT Arges -Stiri Arges, Stiri, Pitesti, Curtea de Arges

  3. Pingback: Economie: Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei

  4. Pingback: CrisPres Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei - CrisPres

  5. Pingback: Analiza: Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei

  6. Una dintre masuri care a avut succes in anii 95 a fost acordarea concediului de ingrijire a copilului de 2 ani platit 85% din venit. Nu am vazut nicio statistica din care sa apara costul efectiv suportat de stat si cit inseamna din buget.

  7. E mai rau. Oamenii saraci fac copii (ei stiu ca nu vor avea niciodata suficienti bani), pe cand intelectualii ii amana. Asa ca si copiii care se fac au o sansa si mai redusa la educatie. O solutie partiala ar fi nu alocatia, ci scutirea de impozit.

  8. Problema majora va fi peste 20 de ani, cand intreaga generatie de “decretei” va ajunge la pensionare. Suntem intr-un moment in care natalitatea trebuie stimulata.

    Ce ar trebui sa faca guvernul ( si nu face ) :

    1. Meseria de mama este la fel sau chiar mai grea decat multe altele. Femeile cu mai mult de un copil ar trebui sa primeasca o indemnizatie de crestere echivalenta cu un salariu mediu pe economie timp de 8 ani. Este mult ? Infim in comparatie cu cat vor contribui acei copii la buget cand vor ajunge adulti.

    2. Obligativitatea invatamantului de 10 clase, pentru a asigura ca acei copii nu ajung generatii de cersetori. Investitie in invatamant pentru a ridica nivelul de pregatire al cadrelor didactice. Raspundere penala pentru parintii care nu isi trimit – si mentin – copiii la scoala.

    3. Modernizarea centrelor de asistenta maternala si a caselor de copii. Asigurarea ca acele institutii ofera o educatie morala cel putin la fel de buna cu cea primita de un copil crescut de parinti responsabili.

    4. Intarirea legislatiei care previne expunerea copiii si tinerii la fenomene capabile sa le afecteze moralul si cresterea ( droguri/bautura/tigari, pornografie, violenta ). Inasprirea pedepselor pentru violenta in familie si iresponsabilitatea parintilor.

    5. Sprijinirea cuplurilor care doresc copii. Acces mai facil la tratamente de prevenirea infertilitatii. Simplificarea procedurilor de adoptie. Programe de asistenta sociala mai puternice. Acces la locuinte cu pret redus, rate cu dobanda scazuta, locuri de munca asigurate de catre stat, reducere de taxe pentru familiile cu mai multi copii.

  9. Pingback: CrisPres Analiza: Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei - CrisPres

  10. 1. Cresterea preturilor la produse e compensata de cresterea salariului (presupunand ca e asa cum zici).
    2. Cresterea salariului nu se va intampla pentru ca angajatorii nu opereaza in vid ci in competitie cu firme externe. Daca firmele externe ofera produse la pret mic angajatorul care da salarii mari intra in faliment si nu mai da salarii deloc
    3. Ingrijirea batranilor este o oportunitate de afaceri daca batranii aia au bani (cum e The Greatest Generation in SUA) dar nu in cazul oamenilor ca cei din exemplul de la inceput.
    4. Impactul imbatranirii populatiei este atat de mare pentru ca statul si-a asumat aceasta rapsundere (la cererea mai mult sau mai putin “liber exprimata” a populatiei) si pentru ca sistemul de asistenta sociala este piramidal (statul nu are grija de batrani pe bani pe care i-au platit batranii ci pe banii tinerilor)

  11. Printre problemele pe care le-am avut noi dupa ce am avut copilul :

    – sistem sanitar praf pt nou nascuti.Solutia aici ar putea fi imbunatarirea accelerata a acestui segment de spitale, personal etc.

    – lipsa crese de stat care sa ia copii la aprox 1 an (sau sub). In cazul in care sotii nu pot lua mai mult de 1 an maternitate/paternitate, trebuie cautat fie cresa privata fie bona (700-1500 ron/luna) . Daca nu iti permiti…. mai astepti sa faci copilul Solutie : creeare de mai multe crese de stat, care sa ia copii de la 6 luni.

    – copilul creeaza niste gauri semnificative in buget uneori. Se pot da de exemplu scutiri de impozit pt parintii casatoriti cu copii, gen 3-5% pt 2-3 ani. Nu e fantastic, dar ii stimuleaza pe cei care muncesc.

  12. @alexandru
    De ce la un articol care spune “avem problema X pentru ca Statul” tu propui ca solutie “mai mult Stat”? Nu de alta, dar in ritmul asta nici macar 1984 nu e destinatia finala

  13. Nu cred ca e corect sa vorbim despre situatia demografica intr-un sigur stat, oricare ar fi acela. Populatia omenirii creste in mod accelerat: in 1930 traiau 2 miliarde, in 2010 s-a ajuns la 7 miliarde. Prin urmare, vorbim despre un spor demografic de 5 miliarde in doar 80 de ani.

    Desigur ca exista dezechilibre mari intre state, insa aceste dezechilibre pot fi usor corecte prin politici de emigratie.

    In ceea ce priveste Romania, sigur ca suntem pe un spor demografic negativ accentuat, insa acest spor demografic nu impacteaza inca in economie. Noi suntem in situatia in care avem aproximativ 3 milioane de pensionari frauduloase pe motive medicale inventate. La aceste 3 milioane se mai adauga inca aproximativ 1 milion de pensionari care nu au implinit varsta de pensionare (cei ce fie s-au pensionat anticipat, fie provin din meserii la care se face derogare de la varsta standard de pensionare). Avem asadar 4 milioane de pensionari apti de munca, care, insa, in loc sa produca, sunt pe consum.

    Corectarea acestei situatii ar rezolva problema pe termen scurt, iar pe termen lung (atunci cand chiar se vor produce efectele sporului negativ), putem adopta un program pro-emigrare

  14. hai sa fiu circotas… daca in 18138 de ani populatia Romaniei a scazut cu DOAR 1.7 milioane fata de 2003 suntem meseriasi 😛

    ” La 1 ianuarie 20141, populatia rezidenta a Romaniei a fost de 19,9 milioane locuitori in scadere fata de 1 ianuarie 2003, cu 1,7 milioane persoane .”

  15. “Dar exista un cerc vicios din care nu se va iesi fara ca cineva sa vina cu masuri de stimulare a natalitatii.”

    Cercul vicios poate fi si este chiar declansat exact de acel “cineva”. Cineva care nu se poate abtine de la, sau care indeamna la inginerie sociala. De fapt ar fi timpul sa admitem ca nu face nimeni copii pentru ca un sistem probabilistic, cum este cel al pensiilor platite mutual, sa stea in picioare inca o vreme, si ar fi doar un exemplu limpede de stupiditate, neintelegere si iresponsabilitate sa profiti de usurinta cu care se legifereaza orice aberatie pentru a aduce la lumina zilei tot felul de “stimulente” si “corective” demografice. Ceea ce nu inseamna ca nu s-a intamplat, se intampla sau nu se va intampla.

    Punctul (Efectul) 2, care vrea sa dea titlul articolului, e chiar hazliu. Cum ar fi tot articolul, daca nu ar reprezenta o trista evidenta a deformarii logicii si a camparii in zona rationamentelor facile si a luarii de gata a unor clisee actuale.

  16. Cu riscul de a pierde forta de munca calificata, propun exportul populatiei in varsta. De ce? In felul acesta echilibram balanta nationala si cream stabilitate in zona de relocare a acestui segment de populatie. Cine? Pensionarii cu pensii prea mari pentru a fi sustenabili de Stat. Si de ce nu? Pensionarii voluntari. Unde? 1) Tari si regiuni care absorb si tineretul nostru precedent exportat (Canada, SUA, Europa, Australia etc) si 2) tari si regiuni care necesita urgenta stabilizare si crestere a consumului (Republica Moldova, Albania, Ex-Yugoslavia, Nordul Africii, unele state ale Americii Centrale si de Sud). Cum? Prin incurajarare financiar – fiscala (fonduri de pensii speciale pentru cei care se angajeaza ca la pensionare sa paraseasca teritoriul national, pensii majorate pentru acceptarea exportului, paliere de crestere a pensiiilor corespunzator (proportional sau invers proportional, dupa caz) instabilitatii si situatiei statului de amplasare.

  17. @Athos, poti fi putin mai explicit, pls? Ce anume ai in vedere cand te referi la “trista evidenta a deformarii logicii…”?

  18. Calculul facut de mine e urmatorul: numarul femeilor pensionare – numarul femeilor cu varsta peste 60 de ani + numarul barbatilor pensionari – numarul barbatilor cu varsta peste 65 de ani. Rezultatul e de aproximativ 4,5 milioane, aceasta cifra reprezentand pensionarii care nu au implinit varsta legala de pensionare. Daca toti acesti oameni sunt bolnavi cronic, avem o problema mult mai mare decat sporul demografic; insa eu cred ca sunt falsuri… nu pot concepe ca 25% din populatia Romaniei sufera de boli cronice… cred ca s-ar putea sa fie 0,5 milioane bolnavi “pe bune”, insa cel putin 4 milioane sunt apti de munca. Dintre acestia, o parte (cam 1 milion) provin din sisteme in care pensionarea nu se face la 60, respectiv 65 de ani, ci mult mai devreme, datorita conditiilor de munca. Este normal ca acestia sa primeasca in continuare pensie, dar e normal sa si munceasca pentru a cumula veniturile. Nu acestia sunt insa problema, ci ceilalti, 3 milioane de pensionati pe caz de boala, care in fapt reprezinta tot atatea exemple de frauda.

    Costurile cu aceste pensii frauduloase sunt enorme: pensia medie e de aproximativ 200 EUR / luna; asta inseamna ca doar costul pensiilor frauduloase e de 600 mil EUR / luna. La aceasta suma se adauga costurile de transmitere a banilor de la buget la pensionar (comisioane bancare, postas, etc), costurile de procesare a dosarelor (practic costurile de functionare ale institutiilor respective), precum si veniturile pe care statul nu le realizeaza. Nu cred ca a cuantificat nimeni aceste pierderi, insa ele cumuleaza probabil mai mult de 10 miliarde EUR / an.

  19. @hymerion: Lasa-l pe athos in pace… E putin afectat de “sinergia faptelor” !!! 🙂

  20. Efectul nr. 2 este infirmat de Japonia anilor ’90 – inceputul anilor 2000.
    Populatia a imbatranit simtitor, a crescut presiunea pe bugetul social, au scazut investitiile statului dar… Salariile au SCAZUT, nu au crescut, inflatia NU a aparut, ba din contra, au avut deflatie sau stagflatie. Sursa: http://humcap.uchicago.edu/RePEc/hka/wpaper/Lise_Sudo_etal_2013_wage-income-cons_japan.pdf

    Pe scurt, nu de inflatie si de saracii patroni trebuie sa te ingrijorezi in situatia sporului demografic negativ. Avem probleme mai grave.
    Super-simplificat, inclusiv in situatia Romaniei de azi… ti se pare ca salariul mediu pentru un specialist a crescut major in ultimii 5 ani, in conditiile in care termina din ce in ce mai putini tineri liceul, respectiv o facultate tehnica? Asta daca ignoram salariul pentru cei din IT&C, care oricum are o dinamica diferita fata de orice alta categorie de salariati in toate tarile lumii.

    Revenind la articol, as zice ca problema nu poate fi rezolvata doar turnand copii. Daca ar exista ori un mod de-a face agricultura mai profitabila ori de-a pregati tinerii pentru piata muncii moderna, situatia s-ar echilibra un pic. Dar asta presupune planuri la nivel de tara, nu masuri de genul “faci 2 copii, primesti 50 de lei ajutor de la stat”.
    Simplificat: in loc sa avem 3 milioane de capsunari prin Spania si Italia, daca ei ar avea o alternativa acceptabila in tara, situatia s-ar imbunatati. Cum ar arata Romania economic cu 7 milioane de salariati? Problema e ca nu exista investitii, nu exista industrie, nu exista planuri pe termen mediu pentru a aduce si pastra mari firme in Romania (pentru altceva decat IT, outsourcing sau comert).
    Adica degeaba aduci 100.000 de copii in plus pe lume in fiecare an, daca la 18 ani ei devin someri cu acte in regula – pentru ca invatamantul e praf, pentru ca nu exista locuri de munca si pentru ca cele care exista pentru necalificati ofera un salariu doar cu putin mai mare decat ajutorul de somaj.

  21. Hymerion,

    da, pot, insa va trebui sa revenim alta data asupra subiectului, sunt putin in criza de timp.

    Scuze daca am fost nepoliticos.

  22. Fenomenul de îmbătrânire a populației este mai puternic în vestul EU, cu efecte probabil explozive acolo unde numai emigranții sunt cei care au o natalitate crescută (ex Franța are 10 mil de “nonfrancezi”, în viitorul f apropiat o să ajungă la 51% din totalul populației). Noi suntem un caz aparte, cu 3-4 milioane din populația activă plecată și care în nici un caz nu vor face presiune ca numar de pensii plătite de statul român.
    Avem de asemenea pensia medie de 200 euro, care va duce la o mortalitate ridicată a persoanelor în vârstă. De altfel numarul pensionarilor este în scădere, ajungând să fie egal cu numărul angajaților.
    Cred că în 10-15 ani, valoarea totală a pensiilor speciale vor depăși valoarea totală a pensiilor normale, deci poate aici va fi o problemă.

Leave a Reply