Consumul familiei Ionescu, PIB-ul si eficienta materiala

Cand dl Ionescu s-a apucat sa isi construiasca o casa din lemn, a facut rost de planuri si schite de pe Internet, a studiat cum se imbina grinzile si mai ales, cum pui acoperisul pentru ca intreaga constructive sa fie durabila si rezistenta. Dup ace si-a burdusit casa cu carti si schite, dl Ionescu s-a pus pe lucru. E drept, nu i-au iesit din prima “lucrarea”, dar mostenise o padure intreaga, asa ca nu-si facea griji. Dupa doi ani, casa era in sfarsit, gata. E drept, nu mai avea nicio bucata de lemn din toata padurea, dar ce mandrete de casa isi inaltase. In termeni de eficienta insa, dl. Ionescu era chiar un pericol: cum sa folosesti o ditamai padurea ca sa construiesti o singura casa?

In termeni economici, eficienta materiala, adica  raportul dintre consum si cresterea economica (cate tone consumi la o crestere cu un pp a PIB) a fost extrem de scazuta. Sa privim insa la ce s-a petrecut cu acelasi indicator in Romania. Sursa datelor: INS.

Iesirile interne totale (TDO – Total Domestic Ouput) reprezinta cantitatea totala de materiale iesite in mediu ca rezultat al activitatii economice. Acest indicator se calculeaza prin adaugare la iesirile interne procesate a extractiei interne neutilizate.
Eficienta materiala masoara intrarile de materiale in economie in relatie cu PIB-ul.
Intensitatea materiala este definita ca raport intre consumul de materiale si PIB.
Productivitatea materiala este inversul intensitatii materiale si se calculeaza ca raport intre PIB si consumul de materiale.
Dependenta materiala (DE/DMC) este definita ca raport intre extractia interna si consumul material intern (dependenta economiei de resursele naturale interne).
Intensitatea comerciala masoara dependenta economiei de importurile de materiale si se calculeaza ca raport intre importuri si DMC.
Intensitatea materiala a iesirilor este definita ca raport intre iesirile interne totale de materiale si PIB.

Romania nu este insa o exceptie. În ultimii 30 de ani PIB-ul mondial a crescut de peste doua ori, dar această creştere economică a avut la bază o supra-utilizare a resurselor naturale, care s-au diminuat dramatic.


În economia românească, efectul crizei economico-financiare mondiale a început să se resimtă în ultima parte a anului 2008, pentru ca în anul 2009 să se înregistreze ,,şocul”. În acel an economia României s-a diminuat cu 6,6%, comparativ cu anul 2008

Ce se observa din graficele de mai sus:
– intrările totale de materiale au suferit fluctuaţii deosebite intre 1995-2009, atât datorită intrărilor directe de materiale, cât şi evoluţiei extracţiei interne neutilizate.
– intrările totale de materiale au înregistrat în anul 2009 comparativ cu anul anterior, o diminuare de peste 20% ;
– ponderea extracţiei interne de materiale în intrările totale de materiale s-a majorat continuu în ultimii ani, de la 75,2% în anul 2005 la 78,6% în 2009, în detrimentul ponderii importurilor de materiale care a scăzut, în acelaşi interval, de la cca. 10% la cca. 6%, în timp ce ponderea extracţiei interne neutilizate a rămas relativ constantă (cca. 15%) pe parcursul întregii perioade;
• consumul intern de materiale, care în intervalul 2000-2008 a crescut de la 172,7 mil. tone la 551,1 mil. tone, a scăzut în anul 2009 cu peste 20%, cu mult peste scăderea de 6,6% înregistrată în economie, ajungând la 432,6 mil. tone;
• eficienţa materială a înregistrat în anul 2009, comparativ cu anul anterior, o creştere de 17,4% ajungând la nivelul anului 2007;
•  intensitatea materială a înregistrat o scădere de peste 15% comparativ cu 2008, ceea ce reflectă o oarecare dematerializare a economiei şi implicit o diminuare a impactului asupra mediului, fără a atinge însă nivelul de 2,1 tone/1000 lei înregistrat în anul 2000;
• productivitatea materială – analiza comparativă a PIB-ului cu consumul intern de materiale evidenţiază o decuplare a consumului intern de materiale de creşterea economică.
• dependenţa materială – în anul 2009 s-a înregistrat cea mai puternică dependenţă a consumului intern de materiale faţă de extracţia internă de materiale, valoarea înregistrată fiind apropiată de 1; în aceste condiţii dependenţa consumului intern de materiale faţă de importurile de materiale (intensitatea comercială) a scăzut sub 0,1.
Extractia interna utilizata (DE – Domestic extraction) este definita ca totalitatea substantelor solide, lichide si gazoase (excluzand apa si aerul, dar incluzand, de exemplu, apa continuta de materiale) care intra in economie pentru a fi utilizate mai departe in procesele de productie si consum.
Intrarile directe de materiale (DMI – Direct Material Input) – cuprind extractia interna de materiale pentru utilizarea in economie (toate materialele extrase din mediu, care au valoare economica si sunt utilizate in activitatile de productie si consum) si importurile de materiale.
Intrarile totale de materiale (TMI – Total Material Input) – includ DMI si extractia interna neutilizata (materiale rezultate in activitatile de extractie care nu intra in procesul economic, reprezentand steril, deseuri si alte materiale neeconomice).
Consumul intern de materiale (DMC – Domestic Material Consumption) – cuprinde cantitatea totala de materiale utilizate direct in economie (extractia interna utilizata plus importurile). DMC este egal cu DMI minus exporturile.

Sursa datelor: CNP si INS

3 thoughts on “Consumul familiei Ionescu, PIB-ul si eficienta materiala

  1. Nu stiu daca exemplul prezentat este cel mai potrivit strict legat de PIB. Daca faci o constructie si folosesti:

    a. resurse proprii (padurea proprietate personala)
    b. munca proprie (inteleg ca Dl Ionescu a construit singur casa)

    atunci PIB nu se modifica chiar daca te alegi cu o casa la final…

    Lasand mini-critica la o parte, este foarte bine ca se discuta astfel de exemple pentru a ne modifica putin modul cum gandim productia si consumul si mai ales eficienta productiei si imbunatatirea stocului de bogatie.

    Pentru ca mie imi place alt indicator pe care il promovez (DIB- distrusul intern brut) eu as interpreta in felul urmator:
    – se face o constructie
    – se distruge o padure
    – se creaza premisele pentru o distrugere ulterioara mai mare (padurea fiind distrusa apare predispozitia la fenomene extreme- eroziunea solului, inundatii care pot distruge casa etc)- are deci loc si o “distrugere virtuala”.

    Efectul este oricum negativ (ca si in articolul tau) dar prin prisma DIB este chiar mai mare pentru ca are loc “distrugerea virtuala” cauzata de taierea padurii…

  2. @pehash

    Grafice inutile??

    Macar unii fac ceva mai mult decat doar sa critice.

    Dan, apreciez foarte mult munca ta si intotdeauna citesc cu interes articolele tale.
    Foarte buna analogia cu domnul Ionescu.

Leave a Reply