Petrol, dolari si datorii

Prin 1973 a mai fost o criza a petrolului care s-a lasat cu cresteri nesimtite de preturi.  Asemenea “furtuni”  isi au si ele ciclul lor natural. In 1973, criza a fost generata de cererea de petrol care crestea accelerat, deficitul mare al SUA si razboiul arabo-israelian. Ce avem acum? Cerere in crestere din zona economiilor emergente, deficit urias al SUA si razboaie in Orientul Mijlociu.

Povestea a crizei petrolului din 1973 a început pe 13 august 1971 la Camp David. Preşedintele Richard Nixon se intalnea acolo cu consilierii săi economici, inclusiv Secretarul Trezoreriei John Connally, plus Arthur Burns, şi Paul Volcker.  In 15 august, SUA anunta suspendarea convertibilitatii dolarului in aur. In 1979, Volcker e pus de presedintele carter in fruntea FED. La scurta vreme, ca sa coboare inflatia, urca dobanda cheie la 20% (o dubleaza practic), unde o tine pana prin 1982. Urmarea? Recesiune plus criza  din America Latina.

Charles de Gaulle a fost unul dintre cei mai mari critici ai sistemului Bretton-Woods, pe care il vedea  ca pe un privilegiu exorbitant pentru Statele Unite, un privilegiu care ii permitea Americii sa tipareasca bani cu care sa importe ce vor muschii lor.

Razboaie si petrol. Cauza si efect

De cand e lumea lume, atunci cand interesele economice au cerut, s-au pornit razboaie, aproape indiferent de costurile si consecintele unui asemenea gest. Sa facem un scurt exercitiu de memorie si sa ne amintim ca Saddam Hussein isi folosea „arma petroliera” pentru a-si extinde capacităţile militare şi dominaţia regională. Prin 1980, Irakul a devenit unul din cei mai mari producatori de petrol ai OPEC. Excedentul comercial al Bagdadului  din petrol ii aducea 26 de miliarde de dolari anual. Între 1973 şi 1980 Irakul s-a inarmat in forta, dupa care a atacat Iranul. Razboiul a durat 8 ani si a distrus mult din infrastructura petroliera locala. Pretul petrolului a oscilat semnificativ în timpul războiului dintre Iran şi Irak, dar fluctuaţiile au fost în general ţinute sub control de către Arabia Saudită şi Kuweit, care au marit productia.

Amenintarea lui Saddam: “vand petrol pe euro, nu pe dolari”

In 2000, Irakul se pregateste sa dea o lovitura mortala dolarului, anuntand ca isi va vinde petrolul numai in euro, renuntand la tranzactiile in „moneda inamicului”. Potrivit rapoartelor vremii, anuntul a fost mai degraba un exercitiu de fanfaronada, Saddam continuand sa isi tina rezervele valutare in dolari. Dar declaratiile i-au enervat pe americani, care au cerut inasprirea sanctiunilor. In contrast, europenii (euro era la unul dintre cele mai mici niveluri) isi frecau bucurosi mainile si cereau relaxarea sanctiunilor impuse.

Statele Unite au trecut la o depreciere a valorii economiilor creditorilor sai, iar acestia si-au „mutat” rezervele spre alte valute. Rata de schimb efectivă, ponderată în funcţie de comerţul cu diferite ţări, a scăzut în mod semnificativ din 2001, asa cum se vede si in graficul alaturat.

Ce ne asteapta?

Dependenţa economică de petrol va continua la acelaşi nivel  ca in valurile anterioare ale ciclului. Astfel, putem anticipa în condiţii de siguranţă că actualele episoade de crestere economica vor conduce iar la  cresterea cererii care va alimenta noi deficite  care vor duce la viitoare recesiuni samd. Nimic nou sub soare.

Economiile emergente, cresterea  populatiei (care va deţine tot mai multe autoturisme), urbanizarea in zone precum India si China vor alimenta cererea de benzina. De exemplu, in India consumul total de energie primară pe persoană era de aproximativ 0.38 de tone de petrol pe persoană , iar in China de 1.29.  In SUA, acelasi indicator e de 7.79 , iar in Germania de 3.98.

Si inca nici nu am inceput sa discutam despre peak oil.

Daca cititi graficele cu atentie, veti putea re-interpreta declaratiile de ieri ale sefului FED, Ben Bernanke.

4 thoughts on “Petrol, dolari si datorii

  1. Foarte intersanta afirmatia lui De Gaulle; parca tot el le-a zis americanilor: „va dau dolari-hartie, dati-mi voi aurul”.
    Oricum dolarul, chiar si fara ca SUA sa mai tipareasca hartii, va continua sa se deprecieze. Sincer, tind sa am mai mare incerdere in PIGS decat in economia SUA. Ca un exemplu, cate banci din Romania ofera acum imprumuturi direct in dolari? Una, poate doua. Dolarul va continua sa se devalorizeze, singurul lucru care il mai tine la un nivel inalt este rezerva imensa de dolari a Chinei; cand China isi va diversifica indeajuns rezerva valutara, probabil SUA vor intra si ele in spirala datoriilor suverane, cu toate consecintele de rigoare; sa ne fereasca cel de sus de razboi. Pentru ca s-ar putea ca unora sa le treaca prin cap sa mentina prin forta actuala pozitie a dolarului.

  2. Imediat dupa 1973 consumul mondial de petrol a scazut cu o treime.

    Cam asta va fi si acum efectul cresterilor de pret. Cuplat cu noile tehnologii (propulsie hibrida, electrica, etanol, hidrogen etc, plus migrarea industriei catre gazul natural sau alti produsi cu metan) e posibil ca scaderea dupa o “criza a petrolului” in 2011-2012 sa fie chiar mai mare de o treime iar consumul de petrol sa nu isi mai revina niciodata.

    A spus cineva ca am trecut de la lemn la carbune cand era inca destul lemn pe lumea asta. Am trecut de la carbune la petrol si e inca destul carbune in lumea asta. Asa o sa trecem si de la petrol la alta resursa cand va fi suficient petrol…

  3. @ALEX am trecut de la lemn la carbune dar carbunele era cunoscut de 2000 de ani. Am trecut de la carbune la petrol dar titeiul era stiut de milenii. Mai stii ceva care poate fi sursa de energie?

  4. @ALINN: alocool-ul si toti derivatii lui. si are marele avantaj ca se poate produce prin culturi de trestie/cereale.

Leave a Reply