Primele taxe si impozite. De la Cain si Abel, la acciza pe motorina

Primele  impozite platite de un om au fost ofrandele.  Abel platea la impozite din astea de nu mai stia de el. Cain insa se dorea un rasfatat fiscal, dar a sfarsit-o mai prost.

In termeni economici, ofrandele reprezinta renuntarea la o parte din activele detinute, fara a primi musai ceva in  schimbul lor. Cu taxele e altceva. De regula, la plata unei taxe, primesti ceva in schimbul banilor. De pilda, in schimbul  taxei de pasaport, primesti un pasaport nou.

Partea buna cu ofrandele e ca plateai cat voia muschiul tau, ne-existand un Fisc (decat cel divin) care sa te traga de maneca si sa te ameninte cu executarea silita.

In forma pe care o stim azi, impozitele au aparut acum cateva mii de ani.

  • Egiptenii

plateau de pilda o taxa (cheironasion) pentru a putea exersa anumite meserii. Viticultorii erau apoi obligati sa achite in natura a sasea parte din recolta, exceptarile acordate fiind in numar foarte mic. Cetatenii de rand mai plateau chômatikon-ul, din care se intretineau digurile, phylakititon –taxa de functionare a politiei sau iatrikon –ul, din care se plateau medicii din serviciul public. Mai era taxa pe sare – haliké, de la care erau scutiti copiii.

  • Grecii

Fiscalitatea directa nu era asa de dezvoltata, elenii ne-obosindu-se nici pe vremea aia sa puna la punct un sistem fiscal prea complex. Erai bogat ? Venea Fiscul si iti soptea dulce in ureche : “Eisfora !” (impozitul pe avere) care nu era luat cu regularitate, ci numai atunci cand Statul decidea. Tot aia bogatii plateau din banii lor functionarea serviciilor publice ( liturgies, choregie, gymnasiarchie samd). Fiscalitatea indirecta era in schimb foarte bine pusa la punct. Existau taxe pe case, pe sclavi, pe uleiuri, pe vin, pe faneturi etc. In orasele bogate in aur, unele taxe erau eliminate, serviciile publice fiind sustinute din comertul aurifer.

  • Evul Mediu

In primul rand, era claca. Deh, Ev Mediu, ce sa mai….Claca era un impozit in natura, pe care seniorul il primea de la cei care stateau pe domeniul sau. Mai era un impozit funciar (la taille) din care era destinat finantarii armatei. Biserica iti lua si ea o zeciuiala, aplicata veniturilor. Taxa pe sare (care reprezenta 6% din veniturile la bugetul Frantei) era mai degraba o acciza. Era inclusa in pretul sarii care se cumpara din depozitele regale, monopolul Statului asupra sarii fiind de neatins. De “banalitati” ati auzit ? Astea erau tot un fel de taxa pe tehnologia pe care seniorul o punea la dispozitie amaratilor. Nu va ganditi la DVD playere sau la Iphone, ciu la lucruri infinit mai utile, gen mori, prese de struguri samd. Voiai sa iti faci o paine ? No problema ! Treci pe la casierie, marca banu, si p`orma din ce iti mai ramane, fa-ti un covrigutz.

Sa nu uitam de fumarit (focagium).Asta a fost introdus mai intai tot pentru stipendierea armatei Frantei, dupa care a fost utilizat pentru a sustine un aparat bugetar tot mai numeros.

  • Epoca moderna

Taxarea se orienteaza catre penalizarea celor bogati. In Franta, veniturile fiscale au crescut de 6 ori in 40 de ani. In Marea Britanie s-a ajuns la razboi civil dupa ce Charles I-ul a marit taele mult prea mult fata de cat putea suporta populatie.

(va urma)

3 thoughts on “Primele taxe si impozite. De la Cain si Abel, la acciza pe motorina

  1. Lamureste-ma. Dupa parerea ta, Dumnezeu nu merita multumire, prin ofrande, deoarece Abel nu primea nimic in schimb? Cain nu a fost mustrat pentru ca nu aducea ofrande ci pentru ca era nelegiuit rau. Dimpotriva Cain aducea ofrande (chiar mai bogate)..insa ele nu erau primite. Iata motivul mahnirii lui..ca nu putea trai cum vrea muschiul lui si in acelasi timp sa primeasca aplauze de la Dumnezeu.

    “…dar spre Cain si spre jertfa lui nu privea cu placere”…

    Iarta-ma prietene, eu sunt de profesie economist dar daca nu esti riguros in primele fraze, cum sa te cred in restul articolului. Cum sa stiu ca nu esti urechist? Sa te cred pe cuvant?

    O zi frumoasa

  2. Deci Cain și Abel nu au existat niciodată. Sunt figuri din mitologia ebraică. Nu puteți să fiți serioși științific cu astfel de enunțuri.

  3. Nu era “tehnologie pusa la dispozitia amaratilor” ci monopol in toata regula. Adica stapanul avea cuptorul de paine in castel si toata suflarea trebuia sa-si faca painea acolo, si sa plateasca atat cat i se cerea pe serviciu. La fel cu morile, pt faina. Banuiesc ca se aplicau tot felul de pedepse pt cei care se razvrateau.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>