Asta e esenta comunicatului dat de FMI pe pagina lor de Internet, in care se admite ca discutiile legate de pachetul alternativ de masuri sunt avansate si se spera ca ele sa fie prezentate “cat de curand”

Comunicatul a fost preluat de media internationala, jurnalistii de la AFP luand declaratii de la Aurelian Dochia (BRD) si Nicolae Chisdeciuc (ING). Dochia a explicat destul de clar ca cererea interna va fi afectata de cresterea TVA, la fel ca si puterea de cumparare a populatiei.

Unii investitori si-au inchis deja afacerile in Romania iar altii vor sa si le mute in perioada urmatoare.”Romania are 5,5 milioane de pensionari si numai 4,3 milioane de salariati dintre care 1,36 sunt in sectorul public”, noteaza AP.

Daca va amintiti, in luna mai, Jeffrey Franks a lăsat deschisă portiţa acordării tranşei a cincea împreună cu cea de-a şasea, aşa cum tranşa a treia a fost alocată concomitent cu cea de-a patra.

“În cazul în care aplicarea măsurilor va întârzia mai mult, aproximativ două luni, tranşa a cincea poate fi amânată şi acordată României împreună cu cea de a şasea”, declara in mai, Franks.

Reacţia pieţelor financiare faţă de decizia Curţii Constituţionale este considerată de Mihai Tănăsescu firească, mai ales într-o “piaţă activă, cum este cea de la Bucureşti”.

“Este o reacţie care apare oriunde în lume, atunci când apare un element care creează un anume tip de risc, dar cred că această reacţie va putea fi inversată atunci când planul B al guvernului va fi comunicat, va fi acceptat de finanţatorii externi şi va fi pus în practică”, a spus el.

Tănăsescu şi-a exprimat convingerea că guvernul României va reuşi să găsească o soluţie rapidă, fie printr-o ordonanţă de urgenţă, fie printr-o lege propusă Parlamentului, care să poată fi aprobată de FMI şi Comisia Europeană şi să fie continuate programele de finanţare cu cele două instituţii.

“Nu s-a discutat o posibilă majorare a ţintei de deficit bugetar şi nu cred că se va discuta aşa ceva, pentru că obiectivele pentru anii următori sunt bine definite, în aşa fel încât procesul de consolidare fiscală să continue şi să se poată păstra şi chiar consolida încrederea în economia românească”, a adăugat fostul ministru de finanţe.

Mihai Tănăsescu a reiterat că în următoarele ore vor fi purtate discuţii intense între autorităţile române şi FMI şi, la sfârşitul negocierilor amintite, rezultatul va fi dat publicităţii.

Programul de asistenţă financiară a României, în valoare totală de 20 de miliarde de euro, este susţinut de FMI (12,9 miliarde de euro), Comisia Europeană (cinci miliarde de euro), Banca Mondială (un miliard de euro) şi alţi finanţatori internaţionali.

Până în prezent, România a primit aproape 9,3 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială