Capra, varza si cresterea economica

Lucrurile nu sunt atat de simple. Guvernele trebuie sa impace capra (reducerea cheltuielilor publice) cu varza (evitarea activarii unei noi recesiuni), in conditiile in care datoriile publice sunt mai mult structurale decat ciclice.
Banca Reglementelor Internationale (banca bancilor centrale) a analizat consecintele acestui efort. Capra si varza merg rareori impreuna, iar cand o iau totusi pe acelasi drum pana la urma varza e molfaita de capra. BRI spune in esenta asa: serviciul datoriei va atinge maximul in anii care urmeaza si va depasi 20% din resursele bugetare ale guvernelor. Asta inseamna ca va fi aproape imposibil ca statele sa isi reduca deficitele primare pentru ca plata datoriilor va depasi economiile facute in cadrul planurilor de austeritate. Ceea ce fac grecii acum, nu este altceva decat un laborator in care se exerseaza experiente in eprubete. Sau cum ar spune Marean, grecii fac decat un experiment.


In argumentele sale, BRI il aduce pe cel al imbatranirii populatiei. Lumea imbatraneste, constata BRI, iar cheltuielile pentru a-i sustine pe acesti batrani cresc, in vreme ce veniturile din care sa-ti permiti acest efort, scad. Adica banii vor fi tot mai putini, ceeea ce te duce cu gandul la  deflatie si la modelul japonez.
Atunci cand seful FED a discutat la Dallas despre caile pe care banca centrala a SUA le are de urmat,  a spus cateva lucruri foarte grave, dincolo de prudenta cu care un bancher central vorbeste in public. BB a vorbit despre “optiunile dificile” pe care le va avea de luat natiunea americana. SUA va avea de ales intre: 1. taxe si impozite mai mari, 2. schimbarea politicilor sociale (alocari destinate somerilor, pol. de securittate sociale) si 3. cheltuieli publice mult reduse. Sau o combinatie intre acestea trei.
Paranteza. Asistam, mi se pare mie cel putin, la un paradox. Criza asta (datorata clar unui exces de lichiditate) a fost “aruncata” in lume de sistemul financiar. Statele au ajutat bancile ca sa nu crape, iar acum bancile fac profituri de pe urma salvatorilor lor. Sistemele financiare mondiale sunt inca subventionate de bancile centrale prin operatiunile uneori contra-naturii pe care acestea le fac (vezi BCE).
Europenii ajung sa se imprumute pentru a participa la planurile de salvare ale tarilor in dificultate. Italia cere bani Germaniei ca sa ii dea apoi Greciei.  Spania cere si ea bani pe care sa ii poate eventual imprumuta Portugaliei. In plus, statele au nevoie ele insele de bani, ca sa isi regleze propriile probleme. In tot acest timp, citim comunicate prin care banca X anunta cresterea profitului cu YY %. Daca aplicam un principiu utilizat in criminalistica (intotdeauna de pe urma crimei, cineva are ceva de castigat), este evident cine este “criminalul”. Pana acum, de castigat au castigat doar bancile.
Gata paranteza.
O initiativa de taxare a bancilor a fost anuntata inca de prin mai 2010. In Romania inca nu se pune problema taxarii bancilor, desi zvonurile erau ca toate statele membre ale UE vor fi obligate sa instituie o asemenea taxa incepand din 2011.
Fireste, bancile se opun si nu fara argumente. O asemenea taxa ar creste volatilitatea pietelor in mod periculos si ar strangula schimburile economice, spun ei. Insa a permite in continuare existenta cazinourilor financiare este la fel de dificil de admis.
Pe termen mediu, cred ca vom asista la o consolidare a sistemelor bancare. Spania a inceput timid, dar am sentimentul ca si grecii vor proceda la miscari asemanatoare(fuziuni bancare) si nici francezii nu vor sta mult timp deoparte.
E posibil sa mai asistam  la un glisaj de la “capitalismul social” pe care il vedem azi, spre “socialismul occidental”, in care statul se implica mai mult in economie (desi nu sunt deloc adeptul unei asemenea miscari).
Cu toate eforturile de a li se pune o lesa, bancile vor continua sa isi impuna regulile. In fond, ele detin capitalul si lor li se vor adresa Statele de cate ori vor avea nevoie de bani. Si vor avea MARE nevoie de acum incolo.
Sistemele publice ar putea ajunge in pragul strangularii, iar pentru a fi salvate trebuie incurajata natalitatea, pentru ca tot mai multi tineri sa poata contribui la un sistem social tot mai imbatranit.
Se va munci mai mult timp (si in consecinta ne vom bucura mai putin timp de pensie) si ni se va cere mai multa performanta pentru aceiasi bani.
Guvernele vor trebui sa ia masuri dure in plan economic, ceea ce ar putea starni derapaje sociale soldate cu schimbari la varf, iar cei care vor veni vor fi obligati sa amane reformele ( de pilda, cred ca dupa ce se vor pune in practica masurile romanesti de austeritate, vom asista la sacrificarea unor ministri, iar pana in toamna am putea avea un nou premier- un nume cunoscut dealtfel)
In rest, in Sinaia este zuper frumos. Uite si niste poze. In prima, o fetita s-a chinuit vrem 10 minute sa isi curete sandaluta de o piatra si apoi sa se reincalte. Alta e de la muzeul din Parcul din centrul orasului si a treia e locul din care am scris acest post.

7 thoughts on “Capra, varza si cresterea economica

  1. O soluție rapidă, însă de neimaginat deocamdată, este resetarea sistemului, anularea tuturor datoriilor. Mai devreme sau mai târziu, tot acolo se va ajunge, într-un fel sau altul. Evident, asta va presupune și o schimbare pe ici pe colo a sistemului, prin părțile esențiale…

  2. @Dan Popa – felicitari pt post. Ai surprins cateva dintre temele de foarte mare interes (pt mine cel putin):
    imbatranirea populatiei si pericolul unei lumi sociale.
    Din pacate prima o cam determina pe cea de a doua in sensul ca atunci cand majoritatea electoratului sunt persoane asistate, sistemul democratic impinge singur catre socialism…
    @Dan – o varianta asemanatoare a fost adoptata in anii 90 dar doar pentru tarile din fostul bloc comunist. Din pacate acum datoriile sunt prea mari asa ca o astfel de resetare a datoriilor ar destabiliza sistemul economic. In plus, datoria privata este mai mare decat cea publica (Ex: US – datorie publica aprox 90%din PIB + datoria firmelor nationalizate sau care fac parte din sistemul de ajutor social – Datorie privata de peste 250% din PIB… sau Romania – datorie publica 24% din PIB, datorie privata aprox 50%).
    Cum ar fi sa stii ca vecinul si-a luat 5 vile si 7 masini pe credit si ca tu i le platesti prin stergerea datoriilor?

  3. Pe logica economica solutiile sunt limitate si oarecum contradictorii. Nu uita insa ca problemelor de acest soi li se gaseste o solutie politica. Te-ar mira daca in urmatorii zece ani am avea: nationalizari, razboaie, schimbari radicale ale paradigmei sociale? Iar daca aceste lucruri sunt posibile nu inseamna ca optiunile sunt mai multe decat cele strict economice?
    PS: Nu crezi ca a sosit momentul pentru limitarea rolului bancilor, supunerea acestora unor reguli stricte si impozitarea lor la un nivel corespunzator cu veniturile realizate?

  4. @Liviu, nationalizari vor mai fi. Razboaiele nu cred ca s-au terminat nici ele. Schimbari radicale ale paradigmei sociale, la fel. Totul e ca aceste lucruri sa nu se petreaca simultan.
    Cat despre limitarea derapajelor sistemelor financiare, de mult timp era cazul…

  5. Și să nu uităm de votul electronic. Fiecare va vota o lege în locul deputatului său când i se va pune pata pe creier. Și manipularea prin mass- media va primi replica definitivă prin forumuri pentru tot bizonul, ca acesta.

    Toate pot deveni acum realitate. Există mulți care se opun. Unii vor muri de moarte naturală, alții – de moarte provocată.

  6. „Socialismul” vă paște. Nu vor fi alți bani decât cei electronici, manipulabili prin Internet mobile, deținuți de fiecare în cont la banca centrală. Și toate tranzacțiile vor fi supervizate de stat.

    Impozitul se va încasa automat.

    Din cauza costului redus pe tranzacție și pentru cunoașterea pieței financiare și reale, rolul capitalului va scădea vertiginos. Munca va deveni serviciu de muncă, nu va mai exista salariu ci plată de factură.

    Fiecare mașină va avea un GPS și fiecare kilometru parcurs pe drum public va fi înscris pe nota dumneavoastră de plată.

    Va fi minunat pentru oamenii serioși. Românii o vor îmbulina cu liberalismul lor țigano-balcanic.

    Și să nu uităm de votul electronic. Fiecare va vota o lege în locul deputatului său când i se va pune pata pe creier. Și manipularea prin mass – media va primi replica definitivă prin forumuri pentru tot bizonul, ca acesta.

    Toate pot deveni acum realitate. Există mulți care se opun. Unii vor muri de moarte naturală, alții – de moarte provocată.

    Adică se ve reconsidera rolul statului ca și al sectorului financiar. Nu în sensul unor transferuri aiuritoare de la bogați la săraci sau invers, care oricum nu contau prea mult în ceea ce a fost până acum economia de piață, ci în acela de-a a oferi o bază nouă funcționării economiei, care va permite și mai puțin acele hoții. Acuma există deja o neconcordanță între primitivismul statului și al băncilor, pe de-o parte, și sistemele care l-ar putea înlocui, pe de alta.

Leave a Reply