Asa e, uneori scad alteori cresc. Poate si administrarea lor privata era un lucru bun, desi oficialii Bancii Centrale au refuzat demersul unor mari firme ( o fi fost mai bine asa sau nu, naibii stie). Lucrurile raman in acest stadiu : CA al BNR aproba nivelul minim de rentabilitate, cat de mari pot fi expunerile Bancii Centrale pe anumite valute de exemplu, standardele minime de rating ale companiilor la care sunt plasate rezervele. Mai mult, BNR stabileste si un comitet care se ocupa de asta
Pauza publicitara
La ce se folosesc rezervele internationale?
Potrivit art 5 dintr-un Regulament intern al BNR, rezervele astea pot fi utilizate pentru:
1.interventii ale BNR pe piata valutara interbancara (din Romania, desigur)
2. Rambursarea imprumuturilor externe contractate de Statul Roman prin intermediul Finantelor sau a BNR. Fireste, mai pot fi folosite pentru plata comisioanelor sau dobanzilor aferente acestor imprumuturi
3. onorarea obligatiilor rezultate din garantiile emise de Guvern, in numele si in contul Statului
4. participatii in valuta la diferitele comitete/ organisme si comitii internationale
5. plata comisioanelor si spezelor aferente administrarii rezervelor (aurul nu ti-l tine nimeni gratuit de pilda)
6. plati aferente reducerii RMO
7. emiterea de monede de aur cu caracter comemorativ
8. alte plati dispuse de CA al BNR
Rezervele valutare ar putea fi urmatoarea provocare pe care economia mondiala o va avea de infruntat. Opinia apartine laureatului Nobel pentru economie, Joseph Stiglitz. Si nu cred ca se inseala prea tare. Luati orice tara drept exemplu, care are in rezerva dolari. Asta inseamna ca tara in cauza este un creditor al SUA, chiar daca la o dobanda foarte mica. Chestiunea o stie orice economist, nu mai insist asupra ei. Global, Statele Unite au imprumutate in acest fel pe pietele emergente, peste doua trilioane de dolari.
Sa venim cu un caz concret. Romania.
Pauza publicitara
Din ce se compun rezervele internationale?
Pai, ele se compun din:
A mic de mana. Aur detinut in tara sau in strainatate
B mic de mana. Active externe , supt forma bancnotelor si monedelor sau a disponibilului in conturi pe la diverse banci sau institutii financiare internationale.
C mic de mana. Orice alt activ de rezerva recunoscut pe plan international. Y compris dreptul de a efectua cumparari de la FMI in cadrul transei de rezerva, precum si detinerile de DST
D. cambii, bilete la ordin, obligatiuni si alte valori mobiliare negociabile sau nu, clasificate in primele categorii de agentiile de rating.
E. bonuri de tezaur, obligatiuni, titluri de stat
Se stie, e important ca rezervele valutare de care o tara dispune sa egaleze cel putin nivelul datoriilor sale pe termen scurt. Cu alte cuvinte, daca Romania are de rambursat un miliard de dolari americani, iar SUA ii cere banii inapoi, e bine sa ii ai acolo in rezerve, ca sa-i poti returna (altfel, te poti trezi cu o potentiala criza).
Sa presupunem acum ca Romania se imprumuta cu 100 de milioane de dolari, cu 20 % dobanda. Pentru a mentine increderea in moneda, tara noastra trebuie sa isi creasca rezerva (sa isi acopere pasivul) cu 100 milioane de dolari. Sa recapitulam. Romania imprumuta 100 mil de dolari cu 20 % dobanda, dar pe de alta parte prin cresterea rezervelor cu aceeasi suma, acorda un credit SUA, in cuantum tot de 100 mil . dolari, dar cu dobanda de 1%. Practic, aceasta tranzactie este un urias transfer de fonduri dinspre Romania spre Sua, in exemplul nostru. Transferul anual de bani de la noi catre americani se ridica la 19 mil dolari (diferenta de dobanda). Este evident o afacere proasta. Mai mult, franeaza si cresterea economica pe care Romania ar putea sa o obtina investind dolarii in propria economie.
Pauza.
Sursele de formare ale rezervelor:
- cumparai de aur monetar
- cumparari de valute de la Finante (provenind din imprumuturi externe), donatii ale Statului,
- credite bancare contractate de BNR, depozite atrase sau alte tipuri de finantari obtinute de BNR cu scadente de cel mult un an
- dobanzi, comisioane, rezultate din administrarea rezervelor
- cumparari de valute din piata
- sume aferente RMO
- achizitii de DST
- alte surse indicate de CA al BNR
Ceea ce se intampla azi in sistemul financiar mondial arata unde se ajunge din cauza instabilitatii actualului sistem, in care sume uriase de valute se misca inspre si dinspre economii, totul depinzand de increderea in moneda.
Practic, statele isi fac azi rezerve valutare din ce in ce mai mari, acestea costandu`le din ce in ce mai mult si creditand astfel o economie din ce in ce mai fragilizata tocmai de acest tip de imprumuturi. Se stie ca de pilda China este unul dintre cei mai mari creantieri asupra SUA. La fel, arabii devin proprietari cu acte in regula ai unei buna parti din economia SUA.
Una peste alta, fluxurile care se transfera in felul descris mai sus, dinspre tarile sarace catre cele bogate sunt infinit mai mari decat cele inverse, asa cum ar fi normal. Aceasta este una din fetele actualului sistem financiar, care probabil ca ar trebui revizuita.
- Ce zic studiile
Tinand seama de cresterea spectaculoasa a rezervelor valutare in ultimii ani, in special in tarile asiatice, bancile centrale sunt zuper-atente cu administrarea acestor rezerve, mai ales ca datele sunt uneori insuficient de precise sau aduse la zi intr-o maniera tardiva. Tendintele in piata sunt cam urmatoarele:
-In general, in decursul ultimilor ani, bancile centrale si-au diversificat activele atat din punct de vedere al compozitiei pe valute, cat si al tipurilor de instrumente cumparate.
-Cadrele institutionale de administrare a rezervelor valutare au devenit, de asemenea, mai variate. (Totusi, diversificarea instrumentelor de rezerva clasice se loveste de anumite limite).
-Accelerarea acumularii de rezerve ramane fenomenul major.
-Administrarea portofoliilor de rezerve valutare ramane in general (in Asia, ca si in alte tari ale lumii) supusa la constrangeri net mai stricte decat cele care se aplica portofoliilor private.
-Deciziile de investire in ceea ce priveste rezervele valutare par, de asemenea, mai putin sensibile la variatiile de pret ale activelor financiare decat deciziile luate de catre administratorii portofoliilor private.
Date fiind aceste caracteristici, incidenta, pe anumite piete, a operatiunilor de investire a rezervelor valutare acumulate in Asia este probabil mai insemnata decat in cazul portofoliilor private. Pot rezulta distorsiuni de pret, in special pe piata de valori ale Trezoreriei americane, chiar daca este dificil de separat impactul (asupra ratelor dobanzii acestor piete) cumpararilor masive efectuate de catre bancile centrale asiatice de cel determinat de o multitudine de alti factori.
- Principalii detinatori de titluri de pe cele doua maluri ale Atlanticului
Exista diverse surse de date pentru a urmari investitiile institutionale straine si portofoliile de active in dolari. Totusi, nu exista date comparabile disponibile pentru piata zonei euro in ansamblul ei: singurele date limitate pot fi obtinute de la agentiile nationale de datorie sau de la bancile centrale nationale, ceea ce permite formularea unor concluzii aproximative in ceea ce priveste detinerea de titluri financiare ale zonei euro.
Titluri americane
In Statele Unite, ponderea estimata detinuta de straini in totalul titlurilor pe termen lung (obligatiuni si actiuni) a crescut de la 9,7 la suta, in martie 2000, la 14,3 la suta (5 418 miliarde dolari) in iulie 2004. Titlurile pe termen scurt detinute de straini reprezinta aproximativ 588 miliarde dolari. Nu este facuta insa nicio distinctie intre activele straine oficiale si cele private. Totusi, conform Trezoreriei americane, ponderea rezervelor oficiale in totalul investitiilor de portofoliu efectuate in Statele Unite de catre straini este relativ ridicata, desi variabila in timp.
Investitorii institutionali straini investesc in primul rand in titluri de datorie ale Trezoreriei americane, desi ei si-au majorat plasamentele in titluri ale agentiilor federale si ale intreprinderilor americane.
Astfel, pe piata specifica a datoriei Trezoreriei americane, 52 la suta din expunerile totale erau detinute de catre straini. Investitorii privati straini detin intotdeauna ponderea majoritara a plasamentelor lor in Statele Unite sub forma de actiuni, ponderea investitiilor lor in valori ale Trezoreriei americane ramanand practic neschimbata dupa anul 2000.
In ceea ce priveste structura pe scadente a datoriei americane, detinuta de catre investitorii institutionali straini, raportul Trezoreriei americane arata ca mai mult de 73 la suta din expuneri reprezentau titluri cu o scadenta mai mica sau egala cu 5 ani, cu o concentrare pe emisiunile cu scadente cuprinse intre 1 si 3 ani. Situatia este similara daca se iau in considerare numai obligatiunile Trezoreriei americane.
In ceea ce priveste numai titlurile emise de ea, Trezoreria americana publica, de asemenea, lunar, date referitoare la principalii detinatori straini. Se impune, desigur, prudenta in ceea ce priveste concluziile care se pot trage, insasi Trezoreria americana subliniind caracterul imperfect al datelor. Acestea sunt totusi utile pentru distributia pe tari si distinctia intre activele straine oficiale si cele neoficiale.
Japonia
Conform acestor date, activele Japoniei in valori ale Trezoreriei americane sunt de trei ori superioare celui de-al doilea cel mai important detinator (China continentala). Astfel, in 2004, Japonia s-a aflat la originea a mai mult de jumatate din totalul cumpararilor de valori ale Trezoreriei americane de catre nerezidenti, chiar daca, de fapt, aceste achizitii au intervenit in primul semestru al anului 2004. Faptul ca Japonia a fost in permanenta un cumparator important de titluri ale Trezoreriei americane este legat de interventiile sale pe pietele valutare cu scopul de a impiedica aprecierea yenului, ceea ce inseamna ca autoritatile monetare japoneze nu au procedat la o ajustare dinamica a compozitiei in devize a rezervei lor in functie de un benchmark prestabilit. Daca se compara datele furnizate de catre Treasury International Capital cu cele ale Ministerului de Finante japonez, se constata ca, la o suma de 839 miliarde dolari, 85 la suta sunt investiti in titluri straine, din care cea mai mare parte in valori ale Trezoreriei americane. Autoritatile monetare japoneze detin, in consecinta, o suma foarte importanta din aceste valori in raport cu alte institutii straine.
China
Ca si in cazul Japoniei, cererea chineza pentru active americane rezulta din interventiile pe pietele valutare si, pana in ultima vreme, cumpararile de devize ale Chinei au avut un caracter mai automatic decat cele ale Japoniei, din cauza cursului sau de schimb fix in raport cu dolarul. In consecinta, una dintre ipotezele cele mai comune este ca China a investit, de asemenea, o parte foarte importanta a rezervelor sale valutare in valori ale Trezoreriei americane. Totusi, datele Treasury International Capital nu confirma aceasta ipoteza, probabil pe motivul „componentei legate de conservarea titlurilor”, care duce la o presupusa subestimare a activelor reale ale Chinei continentale in valori ale Trezoreriei americane. In plus, datele Treasury International Capital nu arata decat partial expunerea Chinei in dolari deoarece, diferit de Ministerul de Finante japonez, banca centrala a Chinei investeste in active mai diversificate.
Asadar scaderea rezervelor BNR trebuie privita intr-un contezt mai larg, nu doar sa observi chior ca nivelul lor a scazut. Temporar, pot avea loc iesiri mai mari decat intrarile, ca asta-i viata.
P.S. Uitati-va la datoria pe termen scurt si la platile privind dobanzile si ratele la imprumutul luat de la CE, FMI samd. Se poate vedea de acolo ce si mai ales, cum. Asa cum ii spuneam si lui Khris, scaderea rezervelor nu speculatiilor se datoreaza si nici in mod necesar volatilitatii unor monede.
Asta cu scazutul rezervei e ca si cum ai zice ca mai ai jumate de franzela in casa, desi ieri aveai o franzela intreaga. Asta e problema BNR sa mai ia jumatate de franzela?
Scuze pentru eventuale “mancari” de litere, da` m-am grabit sa scriu. Vreo 3 greseli am apucat sa le corectez…
Pai rezerva BNR e acum cam cat un an de importuri, stii ce ingrijorat sunt ca scade un pic?
Deja ma doare capul de atata grija :)
Pingback: Scade rezerva valutara la BNR : khris.ro
Ai dreptate intr-o anumita masura dar nici reversul nu este OK. Lipsa unor rezerve suficiente induce riscul ca moneda statului respectiv sa fie speculata si cursul de schimb sa nu poata fi sustinut. Dar daca sunt prea mari, intr-adevar prin diferentialul de dobanda este un transfer de avere catre tarile care emit “Valuta forte”.
Ce e interesant este ca Romania are acum peste 40 miliarde de dolari rezerve in timp ce Grecia are doar 5, Finlanda doar 11, Portugalia si Irlanda cate 16.
Mobilierul ergonomic si incaperea :
Biroul,inaltimea biroului trebuie sa fie de 64-74 cm si ajustabila.
Scaunul,spatele si inaltimea scaunului trebuie sa fie ajustabile.
Dispozitivul pe care se fixeaza documentul in lucru.trebuie sa fie ajustabil.
Sursa de lumina.Trebuie pozitionata deasupra monitorului,astfel incat sa asigure o iluminare buna.
Suporturi de sprijin.Pentru picioare si incheieturile mainilor se pot folosi suporturi care sa le asigure o pozitie cat mai relaxata.
Amplasarea calculatoarelor in incapere.Pentru a se evita efectul negative al radiatiilor electromagnetice,calculatoarele trebuie amplasate astfel incat distanta dintre o persoana care lucreaza si orice calculator vecin sa fie de cel putin 1 m.
Pozitia fata de calculator
Pozitia scaunului fata de birou trebuie aleasa astfel incat antebratele si coapsele sa aiba asigurata o pozitie orizonatala
e vorba de 1% scadere aprox., nu? si vad ca doar Chidesciuc de la ING se agita, lucru care ma linisteste, in 2009 si trim.1 2010 nu a intuit deloc trendul eur/ron! dar no, tre’ si el sa se arate util. ar fi interesant daca ati posta intelegerea privind rezerva pe 2010 de EUR convenita de BNR cu organismele euro, stiu ca exista asa ceva; daca nu, cer iertare.
au scazut si rezervele de incredere aale angaajatilor BNR. Cind a aparut proiectul de lege cu reducerea salariilor citiva au fost indignati, majoritatea linistiti fiindca stiau ca NU AU CUM sa fie inclusi acolo.Nu intelesesera ce meiscare perversa a facut Boc. In ultima vreme se tot vorbise in presa de solutia cu Mugur Isarescu prim ministru, chiar daca acesta nu este interesat de idee. Cum se da sah in 3 mutari. Introduci BNR in proietul de lege stiind ca aces lucru este contrar tratatului. ce poate face Guvernatorul? Sa nu faca nimic, ceea ce va avea un impact puternic in rindul angajatilor BNR care stiu ca se poate face, ca s-a mai facut cu nici doi ani in urma cind s-a reusit respingerea unui proiect (vei fisa pe linkul urmator)
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?cam=2&idp=9593
sau sa apere interesele salariatilor si sa se expuna el si institutia la un intens atac mediatic firesc in starea de spirit de acum cind caprele vecinilor sunt atit de importante.
Altfel nu imi explic cum guvernul a inclus BNR la art III, stia consecintele fata de BCE si UE, ar trebui sa vedeti ce frumos se exprima pe punctul de vedere negativ in cazul precedent, citez doar citeva pasaje
în motivarea avizului negativ al Guvernului se preciza printre altele, (la pct.2) faptul că acceptarea ţării noastre ca stat membru presupune implicit acceptarea de către ţara noastră a ordinii juridice comunitare, în acest sens BNR devenind o instituţie juridică care se înscrie în mod distinct în peisajul instituţional european, cu un statut propriu bazat pe principiul independenţei, noţiunea de independenţă incluzând diferite tipuri de independenţă care trebuie evaluate separat, între acestea regăsindu-se independenţa personală (de personal) şi cea financiară.
La pct.9 este indicat faptul că limitarea indemnizaţiilor primite ar reprezenta o discriminare, o neplată a muncii prestate. De asemenea era relevat faptul că ,,o eventuală raportare la nivelul remuneraţiilor funcţiilor publice din România nu are temei legal fiind vorba de instituţii cu organizare şi regim juridic total diferite. Consiliul de Administraţie al BNR are în vedere în stabilirea personalului instituţiei criteriile specifice de profesionalism şi capacitate pe care le întrunesc angajaţii BNR corespunzătoare atribuţiilor speciale ale Băncii Centrale. Pentru asigurarea cu un personal adecvat realizării acestor sarcini se ţine seama ca personalul să fie retribuit ţinându-se seama de modul de retribuire a personalului din sistemul bancar autohton.”.
Avizul negativ al BCE, menţiona la pct. 3.1 ,,În ceea ce priveşte modificările privind problemele de personal, BCE observă că o BCN(banci centrale nationale) nu trebuie să fie pusă în situaţia de a nu avea control sau de a avea un control limitat asupra personalului său, iar guvernul unui stat membru nu are dreptul de a influenţa politica BCN privind problemele de personal. La acest punct, avizul BCE face trimitere la alte două avize negative exprimate anterior pe proiecte ce implică probleme de imixtiune/plafonare a veniturilor personalului băncilor centrale din Germania şi Italia (anexate), în cadrul cărora BCE s-a pronunţat asupra faptului că interferenţa guvernului în politica de personal a băncii centrale reprezintă o limitare a independenţei acesteia şi respectiv că o plafonare a veniturilor membrilor organelor de conducere (care ar rezulta inclusiv din Proiectul aflat în discuţie) la nivelul salariului Curţii Constituţionale, vizate de proiectul italian nu ar putea fi aplicabilă decât celor care vor fi angajaţi ulterior intrării în vigoare a unei astfel de prevederi (ceea ce ilustrează faptul că o reducere nu este admisibilă).
ce se va intimpa insa atunci cind salariatii vor contesta aplicarea legii in instanta, cind toata vilva aceasta va ajunge si la urechile bce, cum va justifica guvernul acest gest? s-ar putea ca aceasta capcana intinsa Guvernatorului sa se intoarca impotriva lui boc