Unii economisti nu vad cu ochi buni sprijinul aproape neconditionat pe care BCE il acorda euro. Un euro slab ar putea ajuta in cadrul anumitor politici comerciale si in mod evident ar pregati mai bine zona euro pentru momentul nu foarte indepartat in care BCE va urca dobanda cheie. Pentru ca e clar ca acolo se va ajunge in curand. O inflatie si o urcare a dobanzii cheie din partea Bancii Centrale Europene.
Daca euro ramane puternic si m`sieur Trichet il mai si scumpeste, nu va fi valul doi al crizei mai aproape decat trebuie? Un curs de echilibru „potrivit” pentru a preintampina problemele pe care le poate pune o inflatie in crestere si o scumpire usoara a euro ar fi undeva la 1,20, spun specialistii. Una peste alta mai trebuie tinut cont de decizia Chinei de a-si masura moneda cu ajutorul unui cos de valute, nu direct cu dolarul. Efectul de bumerang, in lipsa unei atente dozari a marjei de apreciere a euro, poate fac ca la nivel agregat, apararea euro sa fie mai costisitoare decat isi poate UE permite. Se risca totul pe o carte care ar putea fi castigatoare.

Banca Centrală Europeană (BCE) a încălcat tabuurile, atunci când a anunţat că este gata să cumpere obligaţiuni de stat în cadrul planului istoric de sprijinire a zonei euro anunţat şi riscă să pună în discuţie independenţa sa faţă de puterea politică, transmite AFP.

Instituţia de la Frankfurt a informat că vrea „să deruleze intervenţii pe pieţele de obligaţiuni private şi publice din zona euro” în ideea de calma pieţele. Achiziţiile, realizate prin intermediul băncilor centrale naţionale, au început de luni. Prin această decizie BCE se găseşte, de facto, în poziţia de a finanţa datoriile publice ale Greciei, Portugaliei sau Spaniei.

Recent, preşedintele Băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), Axel Weber, considerat favorit pentru a-i succeda în funcţie lui Jean-Claude Trichet, şi-a exprimat în mod public aversiunea faţă de o astfel de măsură.

Cu toate acestea, intervenţia BCE va ave loc în cadrul unui plan inedit de 750 miliarde de euro pus la punct de Uniunea Europeană. Obiectivul planului este oprirea crizei de încredere care ameninţă însăşi existenţa zonei euro, ca urmare a problemelor bugetare ale Greciei.

Prin achiziţionarea de obligaţiuni de stat de pe piaţa secundară, BCE va opri practic speculaţiile şi va permite statelor în dificultate să continue să se finanţeze de pe pieţele de obligaţiuni, dar în condiţii suportabile. BCE vine astfel cu un sprijin cheie, înainte ca parlamentele să aprobe pachetul de 440 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi şi garanţii asigurate de statele din zona euro.

Prin achiziţionarea de obligaţiuni de stat, BCE se apropie, practic, de programele de relaxare cantitativă clasice, aşa cum sunt cele lansate de Rezerva Federală Americană după prăbuşirea Lehman Brothers, în toamna lui 2008, şi, mai recent, de Banca centrală a Angliei, care a tipărit bani pentru a achiziţiona obligaţiuni guvernamentale de la bănci.

În încercarea de a se proteja de critici, BCE nu a dorit să precizeze care este volumul titlurilor pe care intenţionează să îl achiziţioneze. În plus, instituţia de la Frankfurt a subliniat că are intenţia de a neutraliza efectul inflaţionist al acestei măsuri, astfel încât să nu afecteze politica monetară.

„Pentru a-şi putea apăra credibilitatea, BCE are tot interesul să intervină la o politică ortodoxă”, a subliniat analistul Deutsche Bank, Gilles Moec.

Economiştii avertizează, însă, că achiziţionarea de bonduri guvernamentale ar putea submina credibilitatea BCE, deoarece poate fi văzută ca o finanţare directă a unor deficite fiscale excesive. Astfel de măsuri tind să şteargă distincţia dintre politica fiscală şi cea monetară