Curbele de sacrificiu. Ce efecte au ele in economie si ce solutii se gasisera

Despre curbele de sacrificiu nu e mare lucru de spus. Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima „curba de sacrificiu“. Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor. La 10 februarie 1931, Romania a luat un nou imprumut extern, numit „de dezvoltare“. Suma totala era de 1,3 miliarde de franci francezi, iar dobanda era una dintre cele mai ridicate ale epocii – 10,23%.

In acelasi an, Marmorosh Blank a dat faliment. Statul a introdus noi taxe, care au provocat inflatie. Au scumpit painea si celelalte produse, mai pe sleau. In ianuarie 1932 a fost introdusa cea de-a doua „curba de sacrificiu“, prin care salariile erau diminuate cu 10%-12%. Caderea productiei si necesitatea achitarii datoriei externe au secat bugetul. Functionarii de stat erau platiti cu intarzieri de trei pana la sase luni.

Cand o delegatie de invatatori a venit la Mamaia sa se planga primului-ministru Nicolae Iorga, afirmand ca sunt disperati, acesta a ripostat: „Daca erati disperati, nu veneati in casa mea. Alaturi este marea” ( o aluzie cam dura pentru gustul meu)

In perioada aceea, curbele de sacrificiu au provocat derapaje sociale, inflatie si au agravat criza. Partidele de factura legionara au castigat adepti pe fondul nemultumirilor sociale.

“Pentru criza economică nu există medicamente monetare… Este o falsă şi primejdioasă iluzie să-şi închipuie cineva că prin devaluarea monetară şi prin sporirea de semne monetare ajungem la o vindecare a crizei”(Victor Slăvescu, în perioada când era ministru liberal al finanţelor)

Prima „curbă de sacrificiu“ asupra salariilor a dus la acumularea unor venituri ale statului de 3,4 miliarde lei.
O a doua „curbă de sacrificiu“ a fost aplicată în septembrie 1932, aducând statului economii de 5 miliarde lei, iar o a treia „curbă de sacrificiu“ în februarie 1933.
Creanţele restante ale statului se ridicau, la finele anului 1933, la circa 17 miliarde lei.

Ce a facut Statul ca economia sa isi revina?

A lua, foarte pe scurt spus, masuri protectioniste care in final s-au dovedit bune si au scos economia din groapa. In plus, au investit masiv în agricultură.
Măsuri protecţioniste:
- creşterea tarifelor vamale şi restrângerea importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse în ţară,
- acordarea de prime de export,
- încurajarea industriei electrotehnice,
- acordarea unor avantaje fiscale

Măsuri legislative

Decretul-lege pentru completarea Legii de încurajare a industriei naţionale  şi „Decretul privitor la înfiinţarea de fabrici pentru produse nefabricate în ţară“ din 31 iulie 1936, asigurand condiţii avantajoase pentru importul de utilaje şi materii prime, ca şi dreptul de monopol pe o perioadă de 16-36 luni asupra pieţei de desfacere întreprinderilor ce fabricau articole de mare tehnicitate.

Drept rezultat, în perioada următoare a avut loc o creştere a numărului de companii, iar comertul s-a intensificat.
Protecţia vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine. Spre exemplu, taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% faţă de anul 1929, în această perioadă peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat.
În acelaşi timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, maşini şi instalaţii.
Ca urmare, în perioada următoare a avut loc o creştere a numărului firmelor comerciale, dar şi a shimburilor comerciale.

In comertul exterior
Pentru echilibrarea comerţului exterior, protecţia vamală a fost ridicată pentru unele produse la cote care făceau greu accesibil importul de produse fabricate similare străine.

Taxele vamale la mărfurile de import au crescut în anul 1938 cu 84% faţă de anul 1929, peste 90% din întregul import fiind supus controlului de stat.
În acelaşi timp, au fost reduse taxele vamale la o serie de produse necesare industriei, precum materii prime, maşini şi instalaţii

In relatia cu bancile
Debitorilor agricoli capata o reducere de 50% din totalul datoriilor, iar datornicii care îşi lichidau creditele în decurs de doi sau cinci ani beneficiau de reduceri suplimentare, de 70% şi respectiv 60% din totalul datoriilor.

In segmentul industrial
O măsură intervenţionistă a guvernului a fost şi adoptarea Decretul-lege pentru reglementarea şi controlul cartelurilor din 10 mai 1937, potrivit căruia noile fabrici se puteau înfiinţa numai cu avizul Ministerului Industriei şi Comerţului, statul îndeplinind, astfel, o funcţie de îndrumare şi control al investiţiilor.

Pentru finanţarea industriei a avut loc şi o intensificare a participării instituţiilor de credit industrial la finanţarea ramurilor industriei grele, iar în 1937 a fost înfiinţată Banca întreprinderilor aurifere şi miniere.
Statul a devenit principalul finanţator al industriei, dar şi principalul ei consumator, astfel că putea acţiona inclusiv pe cale administrativă pentru creşterea gradului de protecţie a industriei.
În acelaşi timp, ia nastere un Fond Industrial, constituit dintr-o taxă de 1% aplicată asupra valorii importurilor făcute cu scutiri de taxe vamale de întreprinderile industriale şi miniere, şi destinat exclusive ajutorării cu maşini şi instalaţii a micilor industriaşi şi meseriaşi.

Ce sa intampla cu banii din exporturile de  oi si vaci ?
Statul a intervenit în domeniul comerţului exterior şi prin regimul primelor economice şi valutare, astfel de prime fiind plătite pentru exportul de bovine, ovine, cereale etc. şi stabilite diferenţiat pe ţări şi produse.
Referitor la reglementările exportului în compensaţie, introdus încă din noiembrie 1932, prin decizia ministerială din 7 mai 1934, importurile din ţările cu balanţă deficitară nu se puteau face decât în compensaţie, iar devizele obţinute din export trebuiau cedate BNR.

Una peste alta, măsurile protecţionsite au dus la consolidarea economiei şi au mărit gradul de securitate economică. Pentru acest text am mai folosit ca sursa si o prezentare a dr. Ionel Bostan, prezentata la Scoala de vara a USV, din vara anului trecut.

Concluzie

Degeaba faci curbe de sacrificiu daca nu le insotesti cu politici fiscale si de investitii care sa sprijine efortul

25 thoughts on “Curbele de sacrificiu. Ce efecte au ele in economie si ce solutii se gasisera

  1. Exact, este necesara scaderea cotei unice, ar fi un semnal important.

  2. Asemenea măsuri nu mai pot fi luate acum. Nu poți pune bariere vamale atâta timp cât te aflii în interiorul U.E. În plus, statul nu mai poate interveni în economie iar orice ajutor de stat este, deasemenea, interzis (cât timp suntem membrii UE)

    Acum se vede că România nu este pregătită și nu indeplinește criteriile economice ale UE.

  3. Masurile protectioniste (fata de tarile UE) nu sunt posibile. Masurile protectioniste contra tzarilor din OMC nu sunt posibile. Investitiile in agricultura sunt posibila dar numai in paralel cu STARPIREA evaziunii fiscale din domeniu. Pe vremea aceea cat era aparatul bugetar? si cat din buget se cheltuia pe asistenta sociala? ca daca nu erau la 75% situatia nu mai e decat vag comparabile. PS. Citez din Cristian Sima: din criza nu a iesit nimeni. Important e sa iesim din recesiune.

  4. ISTORIA SE REPETA , DAR OAMENII VOR SUPORTA CU GREU MASURILE ANUNTATE DE CATRE PRESEDINTE !

  5. Excelenta prezentarea. Numai ca ceea ce nu prea vrea sa recunoasca nimeni este faptul ca masurile sunt, pana la urma, dictate tot de proximele alegeri din partidul de guvernamant. Iar impactul economic efectiv asupra celor afectati de reducerile veniturilor cred ca este mai mic decat cel psihologic, ba chiar cu efect de bumerang. Declaratiile unor fosti ministri psd facute aseara, imediat dupa interventia presedintelui, m-au umplut de draci. Si e clar ca unele optiuni ale alegatorilor vor continua sa fie obiectul unor multe alte iesiri in media.

  6. sunt curios, dupa cati ani de la introducerea acestor masuri s-a revenit la crestere economica sustenabila, care sa nu fie bazate pe consum? ma gandesc ca dupa masurile luate de guvern, in cea ce priveste salariile dar si dupa masurile pe care le va lua UE in cea ce priveste exporturile si importurile, Romania si UE ar trebuii sa revina la crestere economica in jumatate de deceniu?

  7. Ce a uitat autorul sa spuna este ca Romania intrat in default (incapacitate deplata) in 1933 si ca masurile de relansare economica au fost luate si prin restructurarea datoriei publice. It’s a whole different story and context today ….

  8. Sa dea Dumnezeu sa sfarsesti ca Iorga tu si cu toate otrepele si parvenitii si impostorii economistu P.U.L….. Visez noaptea mai multa economie decat stii tu ziua. Posteaza asta daca te tine

  9. Bariere vamale nu se pot pune in primul rind pentru ca nu mai e infrastructura vamala ca atunci cind nu eram in UE.

  10. Masurile impuse atunci intr-adevar nu mai pot fi aplicate acuma, dar pot fi adaptate si luate masuri care sa stimuleze productia interna si exportul. Pot fi ajutati oamenii prin alte metode decat prin curbele de sacrificiu.
    Fata de perioada interbelica eu spun ca mai sunt asemanari: ex: atunci era cursa dezarmarilor..acuma a reducerii poluarii..planul Marshall-fonduri FMI.. si mai gasim asemenea exemple. Istoria intr-adevar se repeta …

  11. Pingback: Salariile scad cu 25%, pensiile scad cu 15% - Page 29 - Computer Games Forum

  12. Intru totul de acord cu antivorbitorii mei ,cei care au postat idei ce pot fi interpretate.
    Oricum ,criza din zilele noastre, in linii mari nu mai are aceleasi manifestari ca si criza de supraproductie,repet ,de supraproductie ,din anii 1929-1933.
    Cu siguranta ,salvarea tarii nu poate veni decit din trecerea pe productie si export.Stiu ca astazi tara nu mai produce mare lucru,dar nu clasa politica a dus Romania la esecul major de astazi?Trebuie sa revenim pe productie si export Altfel, nu vad nicio iesire ,din criza, dimpotriva
    se va prelungi la nesfirsit impreuna cu saracia care va creste de la an la an.

  13. Pingback: Tweets that mention Foarte interesante invatamintele istorice in tara generatiilor de sacrificiu -- Topsy.com

  14. Daca asta e nivelul intelectual al blog-ului … cred ca o sa ma abtin a-l mai citi pe viitor.

    Protectionism (aparent “avantajul comparativ” e ceva existent doar in teorie), politici de investitie (HA ! Investitii ale statului ???), “criza de supraproductie” (asta e din comentarii, dar oricum – Ce-i aia “supraproductie” ??? Aparent “legea lui Say” e alta trasnaie existenta doar in teorie) …

    Slabut, slabut.

  15. Pingback: Curba de sacrificiu nr.1 « Hirlaul Edilitar

  16. Pingback: Curbele de sacrificiu. Ce efecte au in economie si ce le spunea Iorga bugetarilor nemultumiti? – 15445th Edition « RP stiri

  17. Pingback: Razboi întru Cuvânt » PE URMELE ARGENTINEI? Umbrele lui CEAUSESCU si STALIN. Spectrul UNUI RAZBOI MONDIAL – recunoscut de Medvedev / De ce suntem mai bolnavi? / Papa, posibil invitat in Romania (STIRI 7-10 MAI 2010)

  18. In anii 20-30 aveam Guvern si oameni politici de calitate … acum e jale … Sunt numai parveniti, incompetenti si hotzomani … Uitati-va la min de finante, Vladescu, care e total pe dinafara. Cat despre Boc … trebuia sa isi prezinte demisia, iar Basescu trebuie sa isi faca harakiri … caci oricum va ramane in istorie ca omul care a irosit 10 ani din istoria tarii, dupa ce a preluat tara integrata in NATO si in UE (cu negocierile de aderare incheiate!!!) si cu o situatie economica robusta, de care si-a batut joc impreuna cu guvernele de rahat pe care le-a numit … ASTA E REALITATEA OBIECTIVA! Restul sunt abureli … Va dau un exemplu doar pentru vedea cum au frecat baietii menta din 2005 incoace: cum e posibil sa nu poti termina autostrada Transilvania, nici macar a 10-a parte … in 6-7 ani si cred ca nici macar in 10 ani …. Cum e posibil ca in ultimii 6 ani sa nu se definitiveze autostrada soarelui (tronsonul Cernavoda-Constanta)!!!
    Sa le fie RUSINE celor care l-au votat pe Base’ si a doua oara, sau mai grav inca il mai sustin …FRATILOR VIATA E SCURTA … SI AVEM TIMP PENTRU ASTFEL DE DERBEDEI! JOS CU EI!!!

  19. Pingback: Criza economica si rRomania « deconectat

  20. Pingback: Cum comentau ziarele romanesti criza din 1929-1933 - Computer Games Forum

  21. In acei ani existau oameni care aveau coloana vertebrala.
    Astazi este necesara si binevenita infiintarea Partidului Nationalist pentru a ne apara drepturile noastre in toate domenile.
    Iesirea din UE ar fi rpima masura pe care ar trebui s-o luam daca dorim sa iesim din criza.
    Apoi sa ne facem curat la noi in “gradina”.

  22. Pingback: “Sentimentul” pietelor. Cronica unui film, horror si telenovela in acelasi timp » Dan Popa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>