“Clienti mari, pentru care acum 6 luni am fi facut aproape orice ca sa-si deruleze prin noi businessul, acum nu stim cum sa scapam de ei”, spune unul din bancherii de la o banca de top ai unei banci locale. „Clientii considerati mari si bogati sunt cei care s`au imprumutat in urma cu un an sau doi cel mai mult, iar acum au probleme in a`si finanta datoriile, mai explica el. Cazurile in care vin sa isi faca o refinantare a creditelor s`au inmultit in ultima perioada, chiar daca intre timp costurile creditelor au crescut consistent. Daca e vorba despre o simpla refinantare, nici nu ne uitam la dosar. Suntem acoperi’i de prevederile Basel II, de acoperirea la risc. Dar daca e vorba despre a finanta o noua investitie, deschidem un ochi. E drept, ne uitam mult mai riguros la business plan-ul clientului. Trebuie sa fie “beton”, cum se spune. Oricum, nu mai judecam clientul, ci investitia. Am dori sa vedem imprumuturi pentru camine studentesti de pilda, unde e evident ca banii se vor recupera. Am mai dori sa vedem camine pentru batrani, pentru ca sunt multi romani care si`ar plasa rudele intr`un asemenea asezamant modern. Desigur, la costuri rezonabile. Chiar glumeam cu unii dintre colegi, observand ca acum refuzam cereri de imprumut care acum jumatate de an erau acordate cu ochii semi-inchisi.
Nu se mai gasesc lichiditati pentru a credita cu aceeasi usurinta ca in urma cu 6 luni, asta este evident. Nu mai dam credite nici macar celor bogati. Bancile nu mai vor sa riste, clar. Si asta duce la o crestere oarecum artificiala dobanzilor pe interbancar.
Pana in decembrie, nu cred ca lucrurile se vor schimba. Poate din ianuarie incolo, cineva sa mai toarne putin “ulei” in mecanismul creditului
Dan Popa
blog despre economie, finante si bani. Nu neaparat in aceasta ordine
“Chiar glumeam cu unii dintre colegi, observand ca acum refuzam cereri de imprumut care acum jumatate de an erau acordate cu ochii semi-inchisi.”
Foarte ridicat nivelul de inteligenta al interlocutorului dvs.
Va rog sa ne lamuriti si pe noi, care e poanta de sunt asa amuzati?
Nu e nicio poanta, domnule Minea. Pur si simplu era un amuzament amar. De la robinete deschise aproape permanent, s`a trecut la blocarea lor semipermanenta. Va multumesc pentru intelegere si pentru ca ati trecut pe aici.
D.P.
Ca principiu, bancher nu e neaparat unul care lucreaza la un ghiseu de banca.
Pe de alta parte, imi poate spune cineva la ora actuala ce inseamna un business bun? Sau ce se considera a fi o investitie de viitor? Cam cum ar trebui sa arate un business plan “beton”? Se vede din aceste citate nivelul de profesionalism al unor functionari din banci. Isi dau cu parerea despre lucruri de care pur si simplu n-au habar. Vorba aia: oamenii raspund pentru ca sunt intrebati, nu pentru ca stiu cu adevarat raspunsul.
Poate ne spunem pe nume… ca e ceva timp de cand va amarasc cu comentariile mele… :)
Se confirma inca o data ca banca iti da umbrele doar cand e soare si ti-o cere cand incepe sa ploua.
Da,o iau inapoi sa se protejeze ele de ploaie…sau ar trebui sa ramana descoperite!?
Adica, daca se poate, “va dam 100.000 euro dar sa aveti un depozit la noi de 120.000 euro, sa avem si noi garantii”.
“De fapt nu va chinuiti anul asta, ca oricum stam bine cu targetul si vedem la anu’ ce-o mai fi”.
“Daca chiar insistati si aveti dosarul beton, va oferim cu placere cea mai buna dobanda de pe piata: 38.7%, cu DAE de doar 75%, numai pentru clientii speciali. Asa ocazie nu mai pupati dvs !”.
Eu cred ca si inainte se judeca businessul. Clientul se identifica intr-un fel cu businessul lui. Si inainte bancile isi luau suficiente garantii.
E posibil ca acum anumite businessuri sa se incerce a se evita, de exemplu constructii rezidentiale.
Oricum, nu stiu cat de repede se vor recupera investitiile in caminele studentesti sau caminele de batrani. In mod normal o universitate trebuie sa atraga finantare UE pentru constructia unui camin si sa angajeze un constructor.
Eu nu inteleg de ce criza subprime trebuie sa influenteze modul de analiza al posibilelor finantari. Daca o banca romaneasca avea probleme din cauza creditarii cu ochii inchisi a diversilor clienti sau afaceri, atunci se dadea un semnal de alarma.
Acum bancile romanesti cauta pretexte de genul: mi s-a marit costul finantarii, trebuie sa iti maresc si tie, clientul, dobanda.
Trec si eu pe aici pentru o observatie simpla. Constat ca cele doua exemple sunt tot finantarea unor….imobile. Un camin studentesc si un camin de batrani.
Investitie mai poate sa insemne si altceva, nu numai constructii, si nici macar nu e obligatoriu sa se finanteze exclusiv investitii. Exista (sau ar trebui) sa existe, credit de afacere si multe alte produse …arhaice.
Astea au ramas la stadiul din 1995, fiindca intre timp a aparut creditul imobiliar care a consumat toate resursele, si financiare si umane.
Ofiterii de credit nici nu mai stiu sa faca altceva decat credit ipotecar, daca le spui ca vrei o anue suma sa derulezi de exemplu un import, incepe sa-i doara capul. Cu toate ca e o chestie cu risc mult mai mic decat o ipoteca pe 30 de ani.
Cred ca sistemul bancar nici nu ar putea sa mai faca altceva decat a facut in ultimii 6-7 ani chiar daca ar vrea. Ar trebui cu totul si cu totul alt personal.